• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.

  • Sergiu Cioclea, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606;

  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Casetă tehnică: Temperarea structurală din economiile emergente – consecinţe pentru economia Republicii Moldova



Casetă extrasă din:

Raport asupra inflației nr.2, mai 2016

 

Anul 2015 poate fi caracterizat prin metamorfoza tendinţelor din economia mondială. Astfel, conform primelor estimări ale Fondului Monetar Internaţional, în anul 2015, economia mondială a avansat în medie cu 3.1 la sută, acesta fiind cel mai mic ritm de după criza din 2008-2009 (graficul nr.1). Totodată, un ritm similar de creştere a fost atestat în anul 2008, când primul val al crizei a provocat stagnarea economiilor avansate. Ulterior, în 2009, economia mondială în medie a stagnat, dată fiind contrapunerea ritmului de creştere de 3.1 la sută din economiile emergente şi în curs de dezvoltare şi declinul de 3.4 la sută al economiilor avansate. Însă, în 2015, la nivel global situaţia are o conotație diferită, ritmul redus de creştere al economiei mondiale a fost determinat de temperarea semnificativă din economiile emergente şi în curs de dezvoltare.

Graficul nr.1. Evoluția economiei mondiale și a grupurilor selectate (%)

Graficul nr. 2. Evoluția economiilor BRICS (%)

Per ansamblu, în anul 2015 economiile emergente şi în curs de dezvoltare au crescut în medie cu 4.0 la sută. Focarul temperării creşterii medii a economiilor emergente reprezintă trei economii din grupul BRICS şi anume China, Federaţia Rusă şi Brazilia. Economia chineză a prezentat în 2015 primele semnale ale supraîncălzirii economiei – turbulenţele de la bursa chineză, deprecierea yuanului chinezesc de către autorităţi pentru a concura cu alte monede de circulaţie internaţională, dar şi scăderea cererii externe, în special cea din zona euro.

Economia Federaţiei Ruse s-a contractat cu 3.7 la sută în 2015, după ce la începutul anului 2014 Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi ţările satelit ale blocului vestic au impus un şir de sancţiuni economice ca răspuns la conflictul ruso-ucrainean. Un alt factor care a doborât economia rusă a fost declinul preţurilor la petrol începând cu sfârşitul anului 2013, drept urmare a căruia rubla rusească s-a depreciat semnificativ. De exemplu, la 31 decembrie 2015 preţul petroluluiPentru calcule au fost utilizate valorile zilnice de închidere a cotaţiei ICE Brent Crude Oil. a fost cu 66.4 la sută mai mic decât la 31 decembrie 2013, analog în perioada respectivă rubla rusească depreciindu-se cu 122.7 la sută. Din graficul nr.3 se observă că cea mai mare parte a deprecierii ruble rusești (58.8 la sută) s-a atestat în anul 2015, ca răspuns la reducerea în medie cu 47.5 la sută a preţurilor la petrolul Urals. Unul din efectele cele mai vizibile a fost inflaţia de două cifre, în luna martie 2015 fiind atins nivelul maxim din anul 2002 al inflaţiei anuale de 16.9 la sută.

Graficul nr.3. Aprecierea(-) / depricierea(+) rublei rusești în corelație cu evoluția prețului petrolului Urals (%)

Graficul nr. 4. Impactul evoluției prețurilor mondiale la metale asupra industriei metalurgice din Ucraina (%)

În 2015, economia Braziliei s-a contractat cu 3.8 la sută. Principalii factori ai crizei braziliene au fost scăderea prețurilor la materiile prime, încetinirea cererii din China, creșterea dolarului SUA pe piața internaţională, devalorizarea yuanului și, desigur, criză politică internă. Ca rezultat, Brazilia s-a confruntat cu o inflaţie de doua cifre, prăbușirea monedei locale, recesiunea și creșterea șomajului, ceea ce s-a dovedit a fi nociv pentru economie, în condiţiile în care consumatorii, în ultimii ani, au utilizat în mod activ împrumuturi pentru a finanța consumul personal.

Ucraina a fost o altă economie care pe lângă premisele interne pentru contractarea economiei, a fost afectată şi de aprecierea dolarului SUA şi reducerea preţurilor mondiale la materiile prime. Din graficul nr.4 se observă vădit corelaţia semnificativă dintre evoluţia preţurilor mondiale la metale şi activitatea metalurgică din Ucraina. Astfel, în 2015, după alţi trei ani consecutivi de declin, indicele producţiei industriei metalurgice din Ucraina s-a redus în medie cu 16.1 la sută, după ce indicele preţurilor mondiale la metale s-a diminuat în medie cu 23.1 la sută.

La fel ca multe alte economii în curs de dezvoltare, economia Republicii Moldova a fost afectată de conjunctura regională. Astfel, presiunile generate de aprecierea dolarului SUA şi deprecierea valutelor din regiune, dar şi restricţiile la import aplicate de Federaţia Rusă începând cu a doua jumătate a anului 2013 au afectat semnificativ comerţul extern. Astfel, în 2015, leul moldovenesc s-a depreciat în medie cu 34.1 la sută comparativ cu dolarul SUA, iar exporturile s-au diminuat în medie cu 15.9, la sută, dintre care cu 33.1 la sută au scăzut exporturile către ţările CSI. Drept urmare a crizei din Federaţia Rusă, a deprecierii rublei rusești şi a noilor reguli de migraţie cu scop lucrativ în Federaţia Rusă, începând cu anul 2014, s-a atestat o contracţie a remiterilor, mediile anuale diminuându-se cu 7.7 la sută în 2014 şi cu -28.8 la sută în 2015. (graficul nr.5).

Graficul nr.5. Ritmul mediu anual de creștere a remiterilor și exporturilor către țările CSI în contextul evoluției parității MDL/USD (%)

 

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).