Stabilitatea financiară reprezintă capacitatea sistemului financiar, format din intermediari, piețe și infrastructuri, de a rezista dezechilibrelor majore care ar putea declanșa crize sistemice. Aceasta este esențială pentru buna funcționare a economiei naționale.
Monitorizarea sistemului financiar se realizează prin identificarea riscurilor și vulnerabilităților la nivel microprudențial (supravegherea entităților individuale) și macroprudențial (supravegherea la nivel de sistem), pentru a determina impactul asupra entităților supravegheate de Banca Națională a Moldovei (BNM).
Fără a aduce atingere obiectivului său principal de asigurare a stabilității prețurilor, BNM contribuie la stabilitatea sistemului financiar și sprijină politica economică generală a statului, conform art. 4 din Legea nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei [1]. Una dintre atribuțiile BNM este elaborarea și implementarea politicii macroprudențiale pentru entitățile pe care le supraveghează, conform art. 5 din aceeași lege.
Structura instituțională
Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF) este autoritatea responsabilă de coordonarea politicii macroprudențiale și de prevenirea situațiilor de criză financiară sistemică, conform Legii nr. 209/2018 cu privire la Comitetul Național de stabilitate financiară [2]. BNM este membru al CNSF, iar guvernatorul BNM este președintele acestuia. De asemenea, BNM asigură suportul logistic și secretariatul CNSF.
Pe 15 septembrie 2023, CNSF a aprobat Strategia privind politica macroprudențială [3], care descrie cadrul de reglementare națională pentru stabilitatea financiară, obiectivele politicii macroprudențiale și instrumentele de intervenție. Strategia stabilește legătura dintre obiectivele intermediare și riscurile specifice abordate, precum și rolul autorităților implicate.
Instrumentele politicii macroprudențiale
BNM poate aplica măsuri și instrumente de politică macroprudențială pentru a reduce riscul sistemic, conform art. 52 din Legea nr. 548/1995. Banca Națională stabilește nivelurile amortizoarelor de capital și cerințele privind limitarea îndatorării. Aceste amortizoare includ:
- Amortizorul anticiclic de capital: reduce riscurile cauzate de creșterea excesivă a creditării în perioadele de expansiune economică.
- Amortizorul de risc sistemic: atenuează riscurile structurale specifice economiei naționale care pot amenința stabilitatea financiară.
- Amortizorul de conservare a capitalului: asigură un nivel adecvat de capital pentru a absorbi pierderile în perioade dificile.
- Amortizoarele pentru băncile de importanță sistemică (O-SII): creează rezerve suplimentare pentru băncile care, prin dimensiunea lor, pot avea un impact semnificativ asupra sistemului financiar.
Aceste măsuri au scopul de a crea rezerve suplimentare pentru a reduce și preveni acumularea excesivă a riscurilor sistemice, fie ele de natură ciclică sau structurală, care ar putea afecta semnificativ funcționarea sectorului bancar.
Prin Hotărârea Comitetului executiv nr. 101/2022, a fost aprobat Regulamentul privind creditarea responsabilă a consumatorilor, care a intrat în vigoare pe 1 iulie 2022 [4]. Regulamentul stabilește cerințe pentru raportul dintre credit și garanții, raportul dintre serviciul datoriei și venituri, și scadența maximă a creditului, având ca scop limitarea îndatorării persoanelor vulnerabile. Măsuri similare [5] au fost adoptate pentru piața de creditare nebancară, începând cu 1 septembrie 2022.
De asemenea, BNM utilizează testări la stres pentru a evalua reziliența sistemului financiar în fața unor scenarii adverse. Testările la stres simulează diverse situații economice negative, cum ar fi scăderea bruscă a PIB-ului, creșterea ratelor dobânzilor sau deprecierea valutei, cu scopul de a determina capacitatea băncilor de a face față șocurilor și de a asigura continuitatea funcționării sistemului financiar. Rezultatele agregate ale exercițiilor de testare la stres sunt publicate în cadrul Raportului asupra stabilității financiare.
Publicații
BNM publică anual Raportul asupra stabilității financiare [6], pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra tendințelor macroeconomice și riscurilor pentru sistemul financiar din Republica Moldova. Aceasta înseamnă identificarea principalelor schimbări economice, cum ar fi creșterea sau scăderea activității economice, care ar putea afecta stabilitatea financiară. Raportul evidențiază principalele provocări și evoluții din mediul economic, ajutând la înțelegerea profilului de risc al sistemului financiar național. În același timp, acesta contribuie la identificarea riscurilor emergente și la orientarea politicilor de stabilitate financiară.