Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 6 august 2026, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre:
- Se stabilește rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 7,50 la sută anual.
-
Se stabilesc ratele de dobândă:
a) la creditele overnight, la nivelul de 9,50 la sută anual;
b) la operațiunile repo, la nivelul de 7,75 la sută anual;
c) la depozitele overnight, la nivelul de 5,50 la sută anual. - Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 18,0 la sută din baza de calcul.
- Se menține norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 26,0 la sută din baza de calcul.
Traiectoria ascendentă a inflației pe parcursul anului curent, cauzată de factorii asociați cererii de consum pe fundalul șocurilor persistente de ofertă, determină necesitatea continuării măsurilor restrictive de politică monetară în vederea asigurării condițiilor monetare din perspectiva realizării obiectivului fundamental al Băncii Naționale pe termen mediu și readucerii și menținerii inflației în intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută pe termen mediu.
Runda actuală de prognoză pe termen mediu a inflației confirmă, în mare parte, ipotezele și concluziile descrise în rundele precedente de prognoză. Prin urmare, rata anuală a inflației va avea o tendință ascendentă până la finele anului curent, iar ulterior va înregistra un trend descendent cu revenirea în limitele intervalului de variație în trimestrul III 2027 și menținerea până la sfârșitul perioadei de prognoză.
Astfel, prin decizia de majorare a ratei de bază, Banca Națională a Moldovei își consolidează poziția antiinflaționistă și, ajustând gradual instrumentele de politică monetară, monitorizează cu precauție reacția indicatorilor sectorului real și monetar la impulsurile decizionale.
În același timp, BNM reiterează că va continua să monitorizeze atent evoluțiile mediului intern și internațional, riscurile și incertitudinile asociate evoluției inflației pe termen scurt și mediu și va folosi, la necesitate, instrumentele valabile pentru atingerea obiectivului fundamental.
Inflația anuală a însumat 6,51 la sută în luna iunie 2026, fiind cu 0,25 puncte procentuale inferioară față de luna precedentă și plasându-se în imediata apropiere a limitei superioare a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației pe termen mediu de 5,0 la sută.
Pe ansamblul trimestrului II 2026, rata anuală a inflației a înregistrat nivelul de 6,68 la sută, ca urmare a creșterii prețurilor la carburanți și la serviciile de transport în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, depășind nesemnificativ valoarea anticipată în Raportul asupra inflației, mai 2026.
Mediul extern, în trimestrul II 2026, a fost caracterizat printr-o amplificare a tensiunilor geopolitice cu impact asupra dinamicii economiei și a inflației la nivel mondial. Deși prețul petrolului Brent s-a redus în luna iunie 2026 ca urmare a reluării parțiale a fluxurilor prin Strâmtoarea Ormuz, riscurile rămân ridicate. Cotațiile europene la gazele naturale, pe parcursul trimestrul II 2026, au fost volatile, iar la începutul lunii iulie au crescut din cauza riscului geopolitic și a nivelului scăzut al stocurilor europene. În contextul accentuării presiunilor inflaționiste, băncile centrale majore și-au revizuit conduita de politică monetară. Astfel, BCE a sporit în luna iunie 2026 ratele dobânzilor reprezentative cu 25 puncte de bază, fiind prima creștere din septembrie 2023.
Economia zonei euro, în trimestrul II 2026, a înregistrat o creștere anuală de 1,0 la sută, fiind influențată de volatilitatea ridicată a prețurilor la produsele energetice și de incertitudinea geopolitică. În această conjunctură, perspectivele creșterii economice pentru zona euro rămân incerte, iar prognoza ratei medii anuale a inflației este superioară țintei BCE. Condițiile climatice extreme și intensificarea tensiunilor geopolitice afectează funcționarea lanțurilor de aprovizionare cu produse alimentare și fluxurile comerciale internaționale. În acest context, pentru anii 2026-2027 se anticipează sporirea prețurilor internaționale la produsele alimentare.
Activitatea economică. Cele mai recente date publicate de BNS indică premise favorabile pentru ca ritmul de creștere a activității economice în trimestrul II 2026 să fie superior celui din trimestrul precedent. Astfel, în lunile aprilie-mai 2026, producția industrială a consemnat o majorare de 9,4 la sută, în timp ce comerțul interior cu amănuntul și cel cu ridicata au sporit în medie cu 19,6 la sută și 11,4 la sută, respectiv. Totodată, rata anuală a exporturilor a înregistrat un nivel de 13,3 la sută, iar rata anuală a importurilor – 12,8 la sută. Producția globală agricolă a crescut cu 9,2 la sută în trimestrul II 2026 comparativ cu același trimestrul din anul precedent.
Datele cu privire la sursele de finanțare a consumului pentru trimestrul II 2026 semnalează persistența unei cereri robuste de finanțare a consumului cu potențial de menținere a presiunilor inflaționiste pe termen scurt și mediu. Prin urmare, transferurile de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice s-au majorat cu 26,32 la sută (în bază netă) comparativ cu perioada similară a anului precedent, iar volumul creditelor acordate persoanelor fizice în lei a înregistrat o creștere de 13,1 la sută anual pe seama tendinței ascendente a creditelor acordate pentru consum și imobil.
Condițiile monetare. În trimestrul II 2026, pe segmentul monedei naționale, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate nu a prezentat modificări față de trimestrul I 2026 și a constituit 9,06 la sută, iar la depozitele noi în lei și-a continuat trendul crescător și a înregistrat valoarea de 5,44 la sută, sub impactul măsurilor anterioare de politică monetară.
Volumul total al creditelor noi acordate în trimestrul II 2026 a înregistrat un ritm de creștere de 13,1 la sută anual, fiind determinat de evoluțiile creditelor atât în moneda națională, cât și în valută. Astfel, creșterea nominală a activității de creditare peste nivelul inflației semnalează o extindere efectivă a finanțării economiei din partea sectorului bancar și contribuie la susținerea cererii agregate.
Prognoza. Rata anuală a inflației pe parcursul anului 2026 va avea o tendință ascendentă, iar începând cu trimestrul I 2027 va descrește până la sfârșitul orizontului de prognoză.
De menționat că, rata anuală a inflației se va menține peste limita superioară a intervalului de variație până în trimestrul II 2027, iar ulterior va reveni în limitele intervalului unde se va menține până la sfârșitul perioadei de prognoză. Inflația medie anuală pentru anii 2026 și 2027 va fi de 7,2 la sută și 6,2 la sută, respectiv, fiind majorată cu 0,2 și 0,4 puncte procentuale față de prognoza anterioară.
Revizuirea în creștere a prognozei ratei anuale a inflației față de cea din Raportul asupra inflației, mai 2026 este cauzată de nivelul mai înalt al inflației efective din trimestrul II 2026 față de cel previzionat, proiecția inflației pe termen scurt în creștere determinată de impactul peste așteptări a efectelor de runda a doua de pe urma scumpirii combustibililor în contextul războiului din Orientul Mijlociu, anticiparea unor majorări de tarife în trimestrul III 2026, inclusiv ca urmare a decalării momentului unor majorări anticipate, considerate anterior în trimestrul IV 2026, și includerea în trimestrul III 2026 a aportului destinat stocurilor de urgență în marja comercială pentru produsele petroliere principale, nivelul mai înalt al prețurilor internaționale la produsele alimentare începând cu trimestrul IV 2026 până la finele perioadei comparabile, traiectoria superioară a inflației importate începând cu finele anului 2026 și până la mijlocul anului viitor și începutul anului 2028, cererea agregată ușor superioară în trimestrele II și III 2026 și modificarea impactului accizelor pentru începutul anilor 2027-2028.
Riscurile și incertitudinile. Balanța riscurilor asociate rundei curente de prognoză a inflației pe termen mediu prezintă o tendință inflaționistă până la finele anului 2026 și dezinflaționistă până la finele orizontului de prognoză.
Astfel, riscurile externe la adresa evoluției pe termen mediu a inflației provin din: escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu cu repercusiuni asupra prețului petrolului și al gazelor naturale, intensificarea episoadelor prelungite de temperaturi extreme, războiul din Ucraina, fragmentarea comerțului și creșterea presiunilor inflaționiste externe. În același timp, incertitudinile și riscurile asupra inflației sunt asociate momentului și magnitudinii ajustării tarifelor la serviciile reglementate, nesiguranței cu privire la producția agricolă din anul curent și vulnerabilității prețurilor la fructele și legumele autohtone față de condițiile meteorologice, finanțării externe și impulsului fiscal, impactului implementării noii politici fiscale și reformei sistemului de salarizare în sectorul bugetar.
Raportul asupra inflației, august 2026, care conține analiza situației economice interne și a celei externe, de asemenea, prognoza pe termen mediu a inflației, va fi publicat pe 13 august 2026.
Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare va avea loc pe data de 17 septembrie 2026, calendarului [1] aprobat.
Evoluţia ratelor dobânzilor principalelor instrumente de politică monetară [2]