ansamblul interdependenţelor economice, politice, comerciale şi financiar - valutare dintre economiile naţionale, structurile internaţionale şi societăţile transnaţionale privite şi analizate în mod dinamic şi evolutiv.
un termen folosit de către Fondul Monetar Internaţional pentru a descrie ţările dezvoltate. Economiile avansate au un nivel ridicat al produsului intern brut pe cap de locuitor, precum şi un grad foarte semnificativ de industrializare.
economiile în curs de structurare economică şi financiară, însă care înregistrează ritmuri rapide de dezvoltare. Cele mai mari şapte economii emergente, în funcţie de PIB, sunt considerate China, Brazilia, Rusia, India, Mexic, Indonezia şi Turcia.
economiile cu care un stat are frontiere comune şi/sau cu care are relaţii economice şi sociale puternic dezvoltate. Economiile vecine ale Republicii Moldova se consideră România, Ucraina şi Federaţia Rusă.
Impactul indirect al unui şoc de ofertă asupra inflaţiei. Acestea se propagă prin creşterea sau scăderea aşteptărilor inflaţioniste, în dependenţă de tipul şocului de ofertă iniţial (proinflaţionist sau dezinflaţionist).
Perioadă în care are loc creşterea activităţii economice, de regulă, cu ritmuri înalte.
constau din tranzacţiile de bunuri si servicii (vânzări, barter, donaţii etc.) efectuate de rezidenţi câtre nerezidenţi.
factori care sunt în afara influenței sau nu pot fi anticipați prin acțiunile de politică monetară.
este o măsură a schimbării lunare a preţurilor internaţionale ale unui coş de produse alimentare, calculat de Organizaţia Mondială pentru Agricultură şi Alimentaţie. Se compune din media indicilor de preţ a cinci grupe de materii prime (care reprezintă 55 cotaţii), ponderate cu cotele medii de export ale fiecărei grupe pentru anii 2002-2004.
este un instrument de măsură care caracterizează şi furnizează o estimare a evoluţiei de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie pentru satisfacerea necesităţilor de trai într-o anumită perioadă (perioada curentă) faţă de o perioadă anterioară (perioada de referinţă).
raportul preţurilor curente la lucrările de construcţii-montaj, înregistrate trimestrial în 100 organizaţii reprezentative, către preţurile de deviz ale anului 1991 şi preţurile anului precedent.
măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor produselor/serviciilor industriale fabricate şi livrate de producătorii interni într-o anumită perioadă (denumită perioadă curentă) faţă de o perioadă anterioară (denumită perioadă de bază sau de referinţă). Pentru construirea indicelui preţurilor producţiei industriale în calcul sunt luate doar tranzacţiile corespunzătoare primului stadiu de comercializare a produselor, adică la ieşirea acestora din întreprinderile producătoare.
măsură a inflaţiei care exclude bunurile cu preţuri volatile. Indicatorul se obţine eliminând din inflaţia totală acele preţuri care sunt supuse unor efecte tranzitorii (cum ar fi preţurile administrate, produselor alimentare sau produselor energetice).
intervalul ce cuprinde ţinta inflaţiei, în cadrul căruia sunt tolerate posibilele devieri de la ţintă rezultate din controlul limitat al politicii monetare asupra inflaţiei.
Interval care cuprinde, cu o anumită probabilitate, valorile viitoare posibile ale ratei anuale a inflaţiei.
Mijloace specifice prin intermediul cărora Banca Naţională a Moldovei acţionează în scopul atingerii obiectivului său fundamental.
Perioadă de latenţă în dezvoltarea unui fenomen.
valoarea totală a bunurilor şi serviciilor oferite într-o economie într-un anumit moment şi la un anumit preţ.
segment din piaţa mondială (internaţională) sau din piaţa naţională, pe care se concentrează cererile şi ofertele de bani şi de valori mobiliare. Piaţa financiară se divide în piaţa bancară (piaţa creditelor), piaţa titlurilor financiare şi piaţa asigurărilor.
acţiunile întreprinse de banca centrală prin intermediul instrumentelor pentru atingerea obiectivului fundamental (de ex.: stabilitatea preţurilor).
Conduită a politicii monetare care condiţionează accelerarea creşterii cererii agregate şi, prin urmare, creşterea presiunilor inflaţioniste.
Conduită a politicii monetare care condiţionează decelerarea creşterii cererii agregate şi, prin urmare, diminuarea presiunilor inflaţioniste.
arată procurarea netă a bunurilor şi serviciilor de către unităţile - rezidente, produse în perioada considerată, dar nu şi consumate. Cuprinde formarea brută de capital fix, variaţia stocurilor.
reprezintă valoarea bunurilor durabile dobândite de unităţile rezidente în scopul de a fi utilizate ulterior în procesul de producţie.
constau din tranzacţiile de bunuri si servicii (achiziţionări, barter, donaţii etc.) efectuate de nerezidenţi câtre rezidenţi. Importurile si exporturile de bunuri se calculează în preţuri FOB (franco bord). Preţurile FOB includ valoarea bunurilor în preţurile producătorului plus valoarea serviciilor suportate până la trecerea frontierei ţării exportator (inclusiv cheltuielile de încărcare pentru transportările ulterioare) plus taxe de export plătite (minus scutiri de impozite primite).
impozite minus subvenţii pe producţie şi importuri.
impozite pe produse minus subvenţii pe produse. In procesul calculării valorii adăugate brute producţia este evaluata la preturi de baza unde consumul intermediar este evaluat la preţul compărătorului, şi prin urmare diferenţa dintre taxele si subvenţiile pe produse trebuie sa fie incluse in valoarea adăugata brută. Produsul Intern Brut care rezultă este evaluat la preţuri de piaţă.
cuprind impozitele pe produse şi alte impozite pe producţie.
impozite prelevate proporţional cu cantitatea sau valoarea bunurilor şi serviciilor produse, comercializate sau importate de rezidenţi. Din ele fac parte, la major, taxa pe valoarea adăugată (TVA), accizele, impozitele pe bunurile şi serviciile importate.
este elaborat de către Institute of Supply Management. Raportul se bazează pe un sondaj în care managerii sunt întrebaţi despre situaţia economică a factorilor care sunt relevanţi în domeniul lor de activitate (comenzi noi, producţie, timpul de aprovizionare, stocuri, inventare, preţuri, factorul uman, comenzi de export şi import). Indicatorul este important fiindcă se referă la date care vor fi publicate mai târziu, dar la care managerii au acces mai devreme. O valoare mai mare de 50 indică expansiune economică, respectiv o valoare mai mică de 50 indică regres economic.
