Raport de evaluare a stabilității financiare, trimestrul IV 2025 [1]
SUMAR
Ca urmare a analizelor și studiilor efectuate la situația de la finele trimestrului IV 2025, s-a constatat un nivel adecvat de reziliență la riscul din sectorul bancar, caracterizat de mai multe dimensiuni ale riscurilor.
Indicele de stres financiar a constituit 0,39, sub pragul de stres stabilit de 0,52, reflectând condiții de funcționare normale în sistemul financiar. Nivelul de vulnerabilitate a sectorului bancar s-a situat la -0,43, sub pragul de vulnerabilitate, ceea ce denotă absența acumulării riscurilor sistemice.
Riscul de contagiune directă este apreciat ca fiind „scăzut”, având în vedere că ponderea majoră a plasărilor interbancare este deținută în băncile din străinătate. Rețeaua interbancară, deși relativ concentrată, nu prezintă semne de tensiune sistemică, iar riscurile asociate interconectărilor sunt limitate. Totodată, cazuri de concentrare sectorială sporită a creditelor nu au fost identificate. Expunerea băncilor față de instituțiile financiare nebancare a crescut cu 1,9 mil. MDL sau 0,1% comparativ cu trimestrul precedent, însumând 3 759,0 mil. MDL, ceea ce a reprezentat echivalentul a 3,6% din portofoliul total al băncilor.
Conform opiniei băncilor, exprimate în cadrul sondajului privind creditarea bancară, standardele de creditare s-au relaxat ușor atât în cazul creditelor acordate societăților nefinanciare, cât și în cazul creditelor acordate populației; totodată, cererea de credite a înregistrat o majorare ușoară atât din partea societăților nefinanciare, cât și din partea populației.
Fluxul creditelor imobiliare noi a înregistrat o diminuare cu 12,7% față de perioada similară a anului precedent sau cu 5,5% comparativ cu trimestrul precedent, însumând 2 754,7 mil. MDL. Fluxul creditelor noi de consum a crescut cu 16,7% față de perioada similară a anului precedent, dar s-a diminuat cu 8,5% față de trimestrul precedent, totalizând 4 231,1 mil. MDL.
Soldul creditelor expirate (cu întârziere la plata dobânzii sau a principalului de cel puțin 30 de zile) aferente debitorilor - persoane juridice s-a majorat cu 5,5%, până la 859,1 mil. MDL, în timp ce soldul creditelor debitorilor - persoane fizice care înregistrează restanțe la plată a crescut cu 6,9%, până la 631,0 mil. MDL. Prin urmare, ponderea creditelor expirate ale debitorilor-persoane juridice în totalul creditelor acordate persoanelor juridice s-a menținut la nivelul de 1,5%; ponderea creditelor expirate ale debitorilor -persoane fizice în totalul creditelor acordate persoanelor fizice a rămas la același nivel - 1,4%.
Rata creditelor neperformante (NPL), conform cerințelor prudențiale naționale, a creditelor acordate persoanelor juridice s-a diminuat până la nivelul de 3,9% (-1,1 puncte procentuale), iar rata NPL a creditelor acordate persoanelor fizice s-a majorat până la 4,3% (+0,2 puncte procentuale).
Profilul de risc al debitorilor - persoane fizice se menține prudent, 72,2% din creditele noi acordate persoanelor fizice au înregistrat un raport dintre serviciul datoriei și venituri (RSDV) sub 40% și 91,5% un RSDV sub limita de 55%. De asemenea, 97,0% din creditele noi ale persoanelor fizice au înregistrat un raport dintre credite și garanții (RCG) sub 80%.
Piața imobiliară rezidențială marchează o creștere slabă a prețurilor. Indicele prețului bunurilor imobile rezidențiale (RPPI), calculat în baza prețurilor de ofertă, a înregistrat valoarea de 226,7%, fiind în creștere cu 1,6% față de trimestrul III 2025 și cu 26,8% față de trimestrul IV 2024.
Riscul de credit rămâne principalul risc la care sunt expuse băncile. În cadrul analizei de senzitivitate a ratei fondurilor proprii la înrăutățirea calității creditelor, s-a constatat că ramura care ar avea cel mai mare impact asupra erodării ratei fondurilor proprii, în condițiile eventualei creșteri a creditelor neperformante, conform standardelor prudențiale, ar fi ramura aferentă creditelor acordate pentru imobile/procurarea și construcția acestora și ramura aferentă creditelor acordate comerțului. Totodată, băncile se mențin pe o poziție rezistentă în raport cu riscul de lichiditate, dispunând de rezerve solide de active lichide care le permit să facă față potențialelor situații de criză.
În concluzie, condițiile actuale nu semnalează vulnerabilități sistemice sau un risc sistemic excesiv. Evaluările realizate reflectă o capacitate adecvată de absorbție a șocurilor de către instituțiile financiare supravegheate.