Raportul asupra stabilității financiare 2025 [1]
Anul 2025 a fost marcat de o redresare economică moderată, dar încă insuficientă pentru compensarea integrală a șocurilor din anii precedenți. Economia RM a crescut cu 2,4 la sută, pe fondul menținerii incertitudinilor externe, al presiunilor geopolitice și al vulnerabilității față de condițiile climaterice. Inflația medie anuală a constituit 7,8 la sută și s-a menținut peste limita superioară a coridorului țintit de BNM, fiind influențată, în special, de tarifele la energie și de prețurile la produsele alimentare. Totodată, sectorul extern și structura datoriei publice au rămas surse relevante de vulnerabilitate, inclusiv prin adâncirea deficitului contului curent, creșterea datoriei de stat și menținerea unei ponderi ridicate a instrumentelor de datorie pe termen scurt.
În pofida acestor condiții, sistemul financiar național și-a păstrat capacitatea de a susține economia și a continuat să se extindă. Activele sistemului financiar au ajuns la 218,2 mld. MDL, echivalentul a 61,7 la sută din PIB, iar sectorul bancar a rămas componenta dominantă, deținând 87,1 la sută din activele totale. Sectorul bancar a demonstrat un nivel adecvat de reziliență, menținând indicatori prudențiali superiori cerințelor reglementate și o performanță financiară solidă. Activele bancare au crescut cu 11,6 la sută, iar profitul agregat al băncilor s-a majorat cu 23,6 la sută, fiind susținut, preponderent, de veniturile din dobânzi aferente creditării și plasamentelor în valori mobiliare de stat. Indicatorii de rentabilitate au revenit pe o traiectorie ascendentă, iar indicele general de vulnerabilitate al sectorului bancar s-a menținut sub pragul de vulnerabilitate.
Creditarea a reprezentat una dintre evoluțiile centrale ale anului 2025. Portofoliul de credite bancare a crescut cu 26,7 la sută, iar expansiunea a fost susținută atât de finanțarea societăților, cât și de creditarea populației. Segmentul persoanelor fizice a avut o dinamică deosebit de rapidă, soldul creditelor acordate acestei categorii crescând cu 35,0 la sută. Această evoluție a susținut intermedierea financiară, dar a adus și o reconfigurare a riscului de credit. La nivel agregat, riscul de credit a rămas gestionabil, însă presiunile s-au deplasat mai vizibil spre segmentul retail, în special spre creditarea imobiliară. În același timp, creditarea societăților nefinanciare s-a intensificat, iar calitatea portofoliului acestora s-a îmbunătățit.
Poziția de lichiditate a sectorului bancar a rămas confortabilă. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate s-a situat la 296,2 la sută, iar indicatorul de finanțare stabilă netă a depășit semnificativ nivelul minim reglementat. Testele la stres nu au identificat probleme de lichiditate în scenariile de bază, deși în scenariile severe sensibilitățile sunt mai pronunțate pe componentele în valută. Riscul de piață a fost influențat de creșterea ratelor dobânzilor, de atractivitatea valorilor mobiliare de stat și de presiunile valutare moderate. Schimbarea monedei de referință pentru cursul oficial al MDL din USD în EUR a reflectat creșterea rolului EUR în relațiile economice ale RM.
Riscurile din sectorul financiar nebancar au rămas, în ansamblu, limitate pentru stabilitatea financiară, dar unele vulnerabilități necesită atenție. Sectorul de creditare nebancară a continuat să crească și să se consolideze, însă rămâne caracterizat de o concentrare ridicată, o calitate mai scăzută a portofoliului comparativ cu sectorul bancar și de o dependență semnificativă de finanțarea în valută de la nerezidenți. Sectorul asigurărilor și-a majorat activele și volumul activității, dar profitabilitatea s-a redus puternic în contextul liberalizării pieței și al creșterii mai rapide a despăgubirilor față de primele subscrise. Prestatorii de servicii de plată nebancari și-au consolidat rolul în procesarea plăților, însă piața rămâne puternic concentrată.
Riscurile emergente au căpătat o relevanță sporită. Riscurile climatice sunt tot mai importante pentru economie și pentru sistemul financiar, atât prin riscuri fizice, în special secetă și fenomene meteo extreme, cât și prin riscuri de tranziție. Instituțiile financiare manifestă un nivel ridicat de conștientizare, dar integrarea efectivă a riscurilor climatice în guvernanță, raportarea și administrarea riscurilor rămân într-o etapă incipientă. Totodată, digitalizarea accelerată a serviciilor bancare a amplificat expunerea la riscuri aferente TIC, inclusiv atacuri cibernetice, dependență de furnizori terți și necesitatea consolidării planurilor de continuitate.
În plan macroprudențial, BNM a menținut instrumentele orientate spre consolidarea rezilienței sectorului bancar și limitarea îndatorării excesive a populației. Cerințele privind amortizorul de conservare a capitalului și amortizorul de risc sistemic au fost menținute, iar dinamica creditării a determinat stabilirea și majorarea graduală a amortizorului anticiclic de capital pentru anul 2026. Cadrul de creditare responsabilă a fost revizuit pentru armonizarea cerințelor aplicate băncilor și organizațiilor de creditare nebancară. Totodată, a continuat consolidarea cadrului de reglementare, armonizarea cu standardele europene și întărirea mecanismelor de protecție, inclusiv prin dublarea nivelului de acoperire a depozitelor la 200 000 MDL.
În perspectivă, stabilitatea financiară a RM rămâne susținută de capitalizarea, lichiditatea și profitabilitatea sectorului bancar, precum și de aplicarea prudentă a instrumentelor macroprudențiale. Totuși, menținerea rezilienței necesită monitorizarea atentă a creșterii creditării, a riscurilor din segmentul imobiliar și retail, a vulnerabilităților sectorului nebancar, a presiunilor externe, precum și a riscurilor climatice și cibernetice. BNM va continua să urmărească evoluțiile economice și financiare și să ajusteze, la necesitate, instrumentele disponibile pentru prevenirea acumulării riscurilor sistemice și pentru menținerea stabilității financiare.