Metodă statistică cu ajutorul căreia se elimină sezonalitatea din cadrul seriei de timp. Este folosită pentru a identifica tendinţele din economie.

Toate impozitele, fără impozitele pe produse, care sunt suportate de către întreprinderi şi organizaţii în cadrul participării lor în procesul de producţie.

reprezintă diminuarea cursului nominal de schimb al monedei naționale față de moneda străină.

reprezintă forma agregată a tuturor bugetelor componente ale sistemului bugetar și include în componența sa bugetul de stat, bugetele unităților administrativ-teritoriale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală.

este bugetul administraţiei centrale de stat. Este elaborat şi administrat de Guvern, iar aprobarea sa revine Parlamentului. Bugetul de stat cuprinde totalitatea veniturilor şi cheltuielilor de importanță centrală, care sunt repartizate prin legea bugetară anuală.

mijloace financiare, orice categorie de valori (active) corporale sau necorporale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile, acte sau alte instrumente juridice în orice formă, inclusiv în formă electronică ori digitală, care atestă un titlu ori un drept, inclusiv orice cotă (interes) cu privire la aceste valori (active).

Caracteristică a fenomenelor economice care evoluează în sens opus ciclului economic.

Totalitatea cheltuielilor destinate pentru procurarea bunurilor şi serviciilor produse şi, respectiv, prestate în cadrul unei economii naţionale

bunurile şi serviciile utilizate într-o economie pentru consum final şi investiţii.

perioada cuprinsă între alternanţa succesivă a fazelor de diminuare şi de creştere a activităţii economice. Un ciclu economic este alcătuit din 4 faze economice: expansiune economică, boom economic, depresiune economică şi criză economică.

însumează cheltuielile gospodăriilor populaţiei, cheltuielile administraţiei publice pentru bunurile şi serviciile individuale şi serviciile colective, precum şi cheltuielile instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei.

cuprind cheltuielile administraţiei publice pentru procurarea bunurilor şi serviciilor în folosul individual al gospodăriilor populaţiei.

includ serviciile prestate din contul Bugetului Public Naţional de întreprinderi şi organizaţii în folosul colectivităţii sau a unor grupuri de gospodării.

însumează cheltuielile  gospodăriilor populaţiei pentru procurarea bunurilor şi serviciilor utilizate pentru satisfacerea directă a nevoilor umane individuale ale gospodăriilor rezidente.

reprezintă cheltuielile acestor unităţi pentru procurarea bunurilor şi serviciilor în vederea furnizării lor gratis gospodăriilor populaţiei cu titlu de transferuri sociale în natură.

Îndreptare spre același punct.

Creştere considerabilă a ratelor de dobândă la care un stat se împrumută ca rezultat al diminuării credibilităţii acestuia în faţa creditorilor cu privire la capacitatea acestuia de a-şi onora datoriile debitoare.

reprezintă punctul de cotitură dintre recesiune şi expansiune economică în cadrul unui ciclu economic şi care semnifică reluarea creşterii economice, de obicei ca urmare a politicilor de expansiune.

Situația în care cheltuielile depășesc veniturile bugetului examinat.

Indicator ce măsoară schimbările de prețuri ale mărfurilor pentru consum final produse într-o economie într-o perioadă de timp determinată. Acesta este utilizat, de rând cu alţi indicatori, pentru măsurarea inflației.

reducerea nivelului general al preţurilor.

Diferenţa procentuală dintre PIB real efectiv şi PIB potenţial. Deviaţia PIB pozitivă indică presiuni inflaţioniste, în timp ce deviaţia PIB negativă indică presiuni dezinflaţioniste.

Reducerea creşterii nivelului general al preţurilor (a inflaţiei).

ansamblul interdependenţelor economice, politice, comerciale şi financiar - valutare dintre economiile naţionale, structurile internaţionale şi societăţile transnaţionale privite şi analizate în mod dinamic şi evolutiv.

un termen folosit de către Fondul Monetar Internaţional pentru a descrie ţările dezvoltate.

economiile în curs de structurare economică şi financiară, însă care înregistrează ritmuri rapide de dezvoltare.

economiile cu care un stat are frontiere comune şi/sau cu care are relaţii economice şi sociale puternic dezvoltate.

Impactul indirect al unui şoc de ofertă asupra inflaţiei. Acestea se propagă prin creşterea sau scăderea aşteptărilor inflaţioniste, în dependenţă de tipul şocului de ofertă iniţial (proinflaţionist sau dezinflaţionist).

Perioadă în care are loc creşterea activităţii economice, de regulă, cu ritmuri înalte.

constau din tranzacţiile de bunuri si servicii (vânzări, barter, donaţii etc.) efectuate de rezidenţi câtre nerezidenţi. 

factori care sunt în afara influenței sau nu pot fi anticipați prin acțiunile de politică monetară.

este o măsură a schimbării lunare a preţurilor internaţionale ale unui coş de produse alimentare, calculat de Organizaţia Mondială pentru Agricultură şi Alimentaţie.

este un instrument de măsură care caracterizează şi furnizează o estimare a evoluţiei de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate şi tarifelor serviciilor utilizate de către populaţie pentru satisfacerea necesităţilor de trai într-o anumită perioadă (perioada curentă) faţă de o perioadă anterioară (perioada de referinţă).

raportul preţurilor curente la lucrările de construcţii-montaj, înregistrate trimestrial în 100 organizaţii reprezentative, către preţurile de deviz ale anului 1991 şi preţurile anului precedent. 

<p>măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor produselor/serviciilor industriale fabricate şi livrate de producătorii interni într-o anumită perioadă (denumită perioadă curentă) faţă de o perioadă anterioară (denumită perioadă de bază sau de referinţă).</p>

măsură a inflaţiei care exclude bunurile cu preţuri volatile. Indicatorul se obţine eliminând din inflaţia totală acele preţuri care sunt supuse unor efecte tranzitorii.

intervalul ce cuprinde ţinta inflaţiei, în cadrul căruia sunt tolerate posibilele devieri de la ţintă rezultate din controlul limitat al politicii monetare asupra inflaţiei.

Interval care cuprinde, cu o anumită probabilitate, valorile viitoare posibile ale ratei anuale a inflaţiei.

Mijloace specifice prin intermediul cărora Banca Naţională a Moldovei acţionează în scopul atingerii obiectivului său fundamental..

Perioadă de latenţă în dezvoltarea unui fenomen.

valoarea totală a bunurilor şi serviciilor oferite într-o economie într-un anumit moment şi la un anumit preţ.

segment din piaţa mondială (internaţională) sau din piaţa naţională, pe care se concentrează cererile şi ofertele de bani şi de valori mobiliare. Piaţa financiară se divide în piaţa bancară (piaţa creditelor), piaţa titlurilor financiare şi piaţa asigurărilor.

acţiunile întreprinse de banca centrală prin intermediul instrumentelor pentru atingerea obiectivului fundamental (de ex.: stabilitatea preţurilor).

Conduită a politicii monetare care condiţionează accelerarea creşterii cererii agregate şi, prin urmare, creşterea presiunilor inflaţioniste.

Conduită a politicii monetare care condiţionează decelerarea creşterii cererii agregate şi, prin urmare, diminuarea presiunilor inflaţioniste.

arată procurarea netă a bunurilor şi serviciilor de către unităţile - rezidente, produse în perioada considerată, dar nu şi consumate. Cuprinde formarea brută de capital fix, variaţia stocurilor.

reprezintă valoarea bunurilor durabile dobândite de unităţile rezidente în scopul de a fi utilizate ulterior în procesul de producţie.

constau din tranzacţiile de bunuri si servicii (achiziţionări, barter, donaţii etc.) efectuate de nerezidenţi câtre rezidenţi. Importurile si exporturile de bunuri se calculează în preţuri FOB (franco bord). Preţurile FOB includ valoarea bunurilor în preţurile producătorului plus valoarea serviciilor suportate până la trecerea frontierei ţării exportator (inclusiv cheltuielile de încărcare pentru transportările ulterioare) plus taxe de export plătite (minus scutiri de impozite primite).

impozite minus subvenţii pe producţie şi importuri.

impozite pe produse minus subvenţii pe produse. In procesul  calculării valorii adăugate brute producţia este evaluata la preturi de baza unde consumul intermediar este evaluat la preţul compărătorului, şi prin urmare diferenţa dintre taxele si subvenţiile pe produse trebuie sa fie incluse in valoarea adăugata brută. Produsul Intern Brut care rezultă este evaluat la preţuri de piaţă.

cuprind impozitele pe produse şi alte impozite pe producţie.

impozite prelevate proporţional cu cantitatea sau valoarea bunurilor şi serviciilor produse, comercializate sau importate de rezidenţi. Din ele fac parte, la major, taxa pe valoarea adăugată (TVA), accizele, impozitele pe bunurile şi serviciile importate.

este elaborat de către Institute of Supply Management. Raportul se bazează pe un sondaj în care managerii sunt întrebaţi despre situaţia economică a factorilor care sunt relevanţi în domeniul lor de activitate (comenzi noi, producţie, timpul de aprovizionare, stocuri, inventare, preţuri, factorul uman, comenzi de export şi import). Indicatorul este important fiindcă se referă la date care vor fi publicate mai târziu, dar la care managerii au acces mai devreme. O valoare mai mare de 50 indică expansiune economică, respectiv o valoare mai mică de 50 indică regres economic.