Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Petru Rotaru, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Mihnea Constantinescu, viceguvernator
A cincea zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.

Site-ul www.bnm.md acordă prioritate securității datelor și utilizează cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și confortul utilizatorului. Acceptarea utilizării cookie-urilor contribuie la creșterea vitezei de încărcare a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul utilizării cookie-urilor poate încetini încărcarea site-ului și poate afecta navigarea fluentă între pagini. Pentru mai multe informații, consultați Politica de utilizare a cookie-urilor.
Configurați preferințele privind cookie-urile pe categorii. Cookie-urile strict necesare nu pot fi dezactivate, deoarece sunt esențiale pentru funcționarea site-ului web.
Aceste cookie-uri sunt fundamentale pentru buna funcționare a site-ului. Ele includ cookie-uri de sesiune utilizate pentru echilibrarea încărcării și pentru menținerea stării aplicației.
Cookies: cookiesession1, JSESSIONID
Aceste cookie-uri permit personalizarea funcțiilor, cum ar fi preferințele legate de dimensiunea fontului, starea interfeței și selecția versiunii desktop/mobile.
Cookies: has_js, fontCookie, statistics_time, statistics_tooltip, bnm_coins_expansion, desktop_version
Cookie-urile de acest tip ne ajută să înțelegem modul în care vizitatorii interacționează cu site-ul nostru, colectând și raportând informații în mod anonim.
Cookies: _ga, _gid, _gat, node_stat
Aceste cookie-uri stochează preferințele legate de accesibilitate, precum dimensiunea textului, contrastul, dimensiunea cursorului și setările de animație.
Cookies: a11y_oversized_widget, a11y_animation, a11y_invert, a11y_contrast, a11y_dyslexic, a11y_cursor, a11y_factor
În trimestrul IV 2020, rata anuală a inflației a continuat traiectoria descendentă de la începutul anului, diminuându-se de la 2,3 la sută în luna septembrie până la 0,4 la sută în luna decembrie, plasându-se în continuare sub limita inferioară a intervalul de 5,0 la sută ±1,5 puncte procentuale stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Impactul negativ exercitat de restricțiile aferente COVID-19 a determinat presiuni dezinflaționiste din partea cererii interne, care alături de scăderea prețurilor de import și de condițiile meteorologice atipice, au susținut scăderea ratei anuale a prețurilor la produsele alimentare și a inflației de bază. Un impact semnificativ asupra tendinței descendente a ratei anuale a IPC a fost determinat de scăderea prețurilor reglementate în contextul ajustării tarifului la gazul în rețea de la finele lunii octombrie 2020. Contribuția din partea prețurilor la combustibili a continuat să fie una negativă pe fondul scăderii prețurilor la petrol din prima parte a anului 2020. Totodată, deprecierea monedei naționale, dar și creșterea prețurilor la petrol în a doua parte a anului au determinat presiuni inflaționiste asupra unor subcomponente din cadrul IPC la finele anului 2020. Presiunile dezinflaționiste asociate cererii interne vor continua în perioada următoare în contextul impactului COVID-19. Acestea vor fi parțial compensate de tendința de depreciere a ratei de schimb, de creșterea prețurilor la petrol din ultima perioadă, precum și de ajustarea accizelor de la începutul anului curent. În același timp, dinamica ulterioară a IPC rămâne marcată de precondițiile pentru scăderea unor tarife și de incertitudinea momentului și magnitudinii ajustării acestora.
Anul 2020 s-a încheiat cu diminuarea activității economice în mai multe țări pe fondul înăspririi regimurilor de carantină, dar, totodată, cu speranțe crescute privind evoluția economiei mondiale în anul 2021 în urma începerii procesului de vaccinare în Regatul Unit al Marii Britanii, Uniunea Europeană și SUA. Indicele dolarului a atins cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, în timp ce euro a urcat peste 1,22 EUR/USD, deoarece semnele de progres privind stimularea fiscală în SUA și optimismul cu privire la vaccinuri i-a determinat pe investitori să se orienteze spre activele mai riscante. Rubla rusească s-a apreciat pe fondul tendinței globale de depreciere a dolarului SUA și al creșterii cotațiilor petroliere. Grupul OPEC+ și-a depășit diferențele de opinii și a reușit să cadă de acord asupra unei întârzieri în creșterea producției de petrol, ceea ce a determinat creșterea cotațiilor petroliere peste 55 dolari SUA/baril.
În contextul restricțiilor interne aferente COVID-19, al climatului economic regional afectat de pandemie, precum și al condițiilor adverse pentru sectorul agricol, în trimestrul III 2020, dinamica activității economice a continuat să fie una negativă după declinul pronunțat din trimestrul precedent. În acest fel, în trimestrul III 2020, PIB a fost cu 9,7 la sută inferior nivelului din perioada similară a anului 2019, dinamica fiind similară celei anticipate în cadrul Raportului asupra inflației nr. 4, 2020. Prin urmare, efectul cererii agregate asupra prețurilor a continuat a fi unul negativ pronunțat. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o scădere de 1,1 la sută a PIB comparativ cu trimestrul II 2020. Totodată, alături de sectorul agricol și restul sectoarelor economiei naționale au înregistrat scăderi semnificative, cu excepția construcțiilor și a sectorului financiar. Din perspectiva utilizărilor, consumul intern a continuat să înregistreze o dinamica negativă, însă mai puțin pronunțată comparativ cu cea din trimestrul II 2020, pe fundalul dinamicii negative a venitului disponibil al populației, dar și a incertitudinii aferente evoluției ulterioare a situației economice. Un impact negativ, dar mai puțin sever a fost determinat de scăderea investițiilor. Exporturile, în condițiile unei cereri externe modeste, dar și a unor restricții aferente COVID-19 în regiune, au continuat dinamica negativă de la începutul anului 2020. Scăderea cererii interne a determinat și o dinamică negativă a importurilor în trimestrul III 2020. Declinul activității economice pe fundalul impactului restricțiilor COVID-19 a determinat continuarea dinamicii negative a populației economic active și a populației ocupate. Majoritatea indicatorilor statistici cu privire la dinamica activității economice în trimestrul IV 2020 au continuat să înregistreze o dinamică negativă, dar de intensitate mai mică comparativ cu trimestrul precedent.
În perioada octombrie-noiembrie 2020, veniturile bugetului public național au consemnat descreșteri, fiind cu 4,1 la sută sub nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2019. Cheltuielile bugetului public național s-au majorat, fiind cu 20,4 la sută peste nivelul înregistrat în trimestrul IV al anului 2019. Totodată, pe piața valorilor mobiliare de stat alocatepe parcursul trimestrului IV al anului 2020, ratele dobânzilor au înregistrat diminuări pe toate tipurile de scadenţe.
În trimestrul IV 2020, lichiditatea excesivă a însumat 6,4 miliarde lei, fiind în creștere față de trimestrul precedent cu 0,62 miliarde lei.
Agregatele monetare în trimestrul IV al anului 2020 au înregistrat o dinamica pozitivă în termeni anuali. Totodată, contribuția principală la această evoluție a fost determinată, în mare parte, de modificarea componentei bani în circulație și a volumului depozitelor în moneda națională.
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, la ședința din 6 noiembrie 2020, a decis reducerea ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară cu 0,10 puncte procentuale, de la 2,75 la sută anual (nivel stabilit la 9 septembrie 2020) până la nivelul de 2,65 la sută anual. Ulterior, la ședința din 9 decembrie 2020, a decis menținerea ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară la nivelul de 2,65 la sută anual.
Ratele medii ale dobânzii aferente soldului creditelor și depozitelor în moneda națională și-au continuat trendul descrescător. Ratele medii ale dobânzilor la credite au înregistrat creșteri cu 0,1 puncte procentuale, iar la depozitele în valută au înregistrat diminuări.
Prognozele mediului extern denotă o recuperare treptată a economiei mondiale, în condiții de incertitudine, dar fără riscuri majore. Recuperarea economică a principalilor parteneri de comerț și stabilitatea piețelor financiare vor avea un efect pozitiv asupra cererii interne. Totodată, majorarea prețurilor pe piețele internaționale pe fundalul recuperării economice și al programelor de stimulare monetară și fiscală va avea un impact proinflaționist asupra prețurilor interne.
Rata anuală a inflației se va diminua nesemnificativ în trimestrul curent, dar, începând cu trimestrul următor, va spori până la finele orizontului de prognoză1, revenind în proximitatea țintei inflației. Pe parcursul anului aceasta se va situa sub limita inferioară a intervalului de variație. Începând cu trimestrul I 2022 va reveni în coridor, poziționându-se în palierul inferior pe tot parcursul anului.
Inflația de bază va avea o tendință ascendentă pe întregul orizont de prognoză, înregistrând valori similare pe parcursul ultimelor două trimestre. Ritmul anual al prețurilor produselor alimentare se va menține la valori relativ constante pentru primele trei trimestre de prognoză, după care va spori semnificativ până în prima jumătate a anului viitor, după care va înregistra un ritm stabil. Ritmul anual al prețurilor reglementate va descrește în prima jumătate a anului curent, dar începând cu trimestrul III 2021 va spori până la finele perioadei de prognoză. Ritmul anual al prețurilor la combustibili va manifesta o volatilitate sporită, având o tendință ascendentă până în trimestrul III 2021, ulterior, începând cu anul viitor, se va diminua pentru două trimestre consecutive, după care va înregistra un nivel relativ constant.
Cererea agregată, deși în recuperare, va fi negativă pe toată perioada de prognoză. Aceasta va continua recuperarea sub acțiunea creșterii cererii externe, ameliorării condițiilor monetare, revenirii agriculturii, îmbunătățirii sentimentului consumatorilor și al firmelor și, nu în ultimul rând, a caracterului stimulativ anticipat al finanțelor publice din anul curent.
Condițiile monetare reale vor manifesta un caracter restrictiv preponderent în diminuare asupra cererii agregate în anul curent și ușor stimulativ pentru anul viitor.
Prognoza actuală a inflației este inferioară pentru întreaga perioadă comparabilă. Prognoza actuală a inflației de bază a fost revizuită în sens ascendent în anul curent și descendent începând cu anul viitor până la finele perioadei comparabile. Ritmul anual al prețurilor produselor alimentare a fost revizuit în sens descendent până la sfârșitul anului curent, după care va înregistra o traiectorie relativ similară pentru restul perioadei comparabile. Prognoza actuală a prețurilor reglementate a fost revizuită în sens descendent pe întreaga perioadă comparabilă. Prognoza ritmului anual al prețurilor la combustibili a fost revizuită în sens ascendent în anul curent și descendent începând cu anul viitor pentru restul perioadei comparabile.
1. trimestrul IV 2022.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare
Politica de utilizare a cookie-urilor


