Entitățile supravegheate de BNM

Potrivit cadrului normativ (art.4 alin. (1) lit. a), b), e), g), i) din Legea nr.308/2017), BNM asigură supravegherea entităților raportoare:

• bănci;
• societăți de plată, societăți emitente de monedă electronică și furnizori de servicii poștale, cu excepția prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi și a prestatorilor de servicii de inițiere a plății, care activează în conformitate cu Legea nr.114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică;
• unitățile de schimb valutar;
• organizații de creditare nebancară;
• asociații de economii și împrumut;
• asigurătorii sau reasigurătorii  și  intermediarii  în  asigurări  și/sau  în reasigurări care  desfășoară  activitate în  limitele  claselor de asigurări  de  viață, inclusiv cele cu participarea la investiții.

Evaluarea riscurilor de SBFT în domeniul supravegheat

În procesul evaluării propriilor riscuri de spălare a banilor și finanțare a terorismului, entitățile raportoare trebuie să ia în considerare amenințările și vulnerabilitățile identificate la nivel național. Raportul național de evaluare a riscurilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului oferă o înțelegere a riscurilor specifice activității proprii, contribuind la gestionarea eficientă a acestora și la protejarea reputației și integrității instituționale.

1. În contextul recomandărilor experților MONEYVAL urmare a desfășurării celei de-a 4 rundă de evaluare mutuală (MER) în domeniul AML, inclusiv în temeiul angajamentelor Republicii Moldova de ajustare a cadrului normativ și sistemului de prevenire și combatere a spălării banilor la prevederile europene și standardele internaționale (R.1. FATF), a obiectivelor din Strategia Națională de PCSBFT pentru anii 2013-2017, autoritățile competente au fost angajate în elaborarea primului exercițiu de Evaluare Națională a Riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului.
   Disponibil aici
2. Urmare a recomandărilor formulate de experții MONEYVAL în cel de-al V-lea MER și acțiunilor din Strategia Națională de PCSBFT pentru anii 2020-2025, a respectării standardelor internaționale și europene, BNM a contribuit semnificativ la elaborarea celui de-al doilea Raport de evaluare națională a riscurilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului.
   Disponibil: Evaluarea națională a riscurilor în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului
3. BNM a participat activ la elaborarea Evaluării Naționale a Riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, pentru perioada 2021–2024, asigurând consolidarea și analiza informațiilor relevante pentru sectoarele financiare aflate sub supravegherea sa.
   Rezumat disponibil aici

Rezultatele evaluărilor naționale ale riscurilor au evidențiat că principalele amenințări de spălare a banilor derivă din infracțiuni economico-financiare, trafic de droguri și corupție, facilitate de utilizarea produselor financiare cu grad sporit de digitalizare și tranzacții transfrontaliere, în condițiile unor vulnerabilități persistente legate de transparența beneficiarilor efectivi, maturitatea sistemelor de control intern la nivelul entităților raportoare, capacitatea limitată de detectare și raportare a tranzacțiilor suspecte.

Riscuri înalte de spălare a banilor sunt generate de utilizarea persoanelor interpuse („droppers”), de activele virtuale (VA) care facilitează anonimizarea tranzacțiilor și de persoanele asociate persoanelor expuse politic (PEP), factori care reduc transparența operațiunilor, îngreunează identificarea beneficiarilor efectivi și diminuează capacitatea de detectare a activităților suspecte.

Evaluarea sectorială a riscurilor

Cadrul strategic de supraveghere a băncilor și Metodologia de evaluare a riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului a fost elaborat cu suportul experților Fondului Monetar Internațional (FMI) acordat în cadrul asistenței tehnice pe parcursul anului 2024 și a fost aprobat de BNM la 25.09.2025.

Sumar - evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului a sectorului bancar pentru anul 2023:

Cadrul strategic de supraveghere a băncilor este structurat:

• Risc foarte scăzut: întâlniri ocazionale cu membrii organului de conducere al băncii; monitorizare continuă minimă; inspecții pe teren periodice (control complex – o dată la 5 ani; tematic – o dată la 3 ani).
• Risc scăzut: întâlniri periodice cu membrii organului de conducere al băncii; monitorizare continuă moderată; inspecții pe teren periodice (control complex – o dată la 3 ani; tematic – o dată la 2 ani).
• Risc moderat: întâlniri periodice cu membrii organului de conducere al băncii; monitorizare continuă activă; inspecții pe teren periodice (control complex – o dată la 2 ani; tematic – o dată la 2 ani).
• Risc înalt: întâlniri frecvente cu membrii organului de conducere al băncii; monitorizare continuă înaltă; inspecții pe teren periodice (control complex – o dată la 2 ani; tematic – o dată pe an).
• Risc foarte înalt: întâlniri frecvente cu membrii organului de conducere al băncii; monitorizare continuă în timp real; inspecții pe teren periodice (control complex – o dată pe an; tematic –cel puțin o dată la 2 ani).

Conform cadrului metodologic al BNM, evaluarea implică examinarea elementelor riscului de afaceri, indicatorilor de risc asociați riscului structural, precum și eficacitatea sistemului de control intern. Rezultatele evaluării riscurilor de SB/FT în sectorul  bancar pentru anul 2023 reflectă pentru 1 bancă – risc înalt; 5 bănci – risc moderat; 5 bănci – risc scăzut.

Sumar - evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului a sectorului bancar pentru anul 2024

Sumar - evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului a sectorului bancar pentru anul 2025

Obligațiile entităților raportoare

Prevederile Legii nr. 308/2017 și ale actelor subordonate acesteia stabilesc pentru entitățile raportoare următoarele cerințe de bază, dar care nu se limitează la:

• Identificarea și evaluarea riscurilor de SB/FT în domeniu de activitate;
• Aprobarea și implementarea programului intern de SB/FT;
• Aplicarea măsurilor de precauție privind clienții;
• Aplicarea măsurilor asigurătorii și măsurilor restrictive internaționale;
• Identificarea și raportarea tranzacțiilor și a activităților suspecte;
• Evidența și păstrarea datelor;
• Deținerea unui sistem de control intern (audit intern anual, persoana cu funcții de conducere de rang superior desemnată responsabilă de asigurarea conformității politicilor și procedurilor cu cerințele legale privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului);
• Instruire continuă a personalului în domeniul PCSBFT.

BNM în cadrul activităților de supraveghere și control monitorizează și verifică conformarea instituțiilor financiare la cerințele legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, iar în cazul constatării unor încălcări este în drept să aplice sancțiuni în conformitate cu Legea nr. 75/2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor.

Sancțiuni aplicate entităților raportoare pentru nerespectarea legislației incidente

Potrivit art. 34 alin. (1) din Legea nr. 75/2020,  încălcarea, prin acțiune sau inacțiune, a prevederilor legislației cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, se sancționează cu:

• a) declarație publică în mass-media, în care se identifică persoana fizică sau juridică și natura încălcării;
• b) prescripție, prin care se aplică persoanei fizice sau juridice încetarea comportamentului respectiv și abținerea de la repetarea acestuia;
• c) suspendare a activității, suspendare sau retragere a autorizației, licenței de activitate, în cazul în care activitatea entității raportoare constituie obiectul autorizării sau licențierii. Suspendarea activității, autorizației sau a licenței de activitate se aplică pe un termen de la trei luni la un an;
• d) interdicție temporară de a exercita funcții de conducere în entitățile raportoare de către orice persoană cu funcție de conducere de rang superior, persoană cu funcție de răspundere sau de către orice altă persoană fizică, declarate responsabile de încălcare, pe un termen de la trei luni la un an;
• e) amendă în mărime de până la echivalentul în lei al sumei de 5 000 000 de euro.