NOTĂ INFORMATIVĂ
la proiectul Hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei
„Pentru modificarea și abrogarea unor acte normative ale Băncii Naționale a Moldovei”
(privind lichiditatea și finanțarea stabilă)

1. Denumirea autorului

Autorul proiectului de act normativ este Banca Națională a Moldovei (în particular Departamentul reglementare și autorizare).

2. Condițiile ce au impus elaborarea proiectului și finalitățile urmărite

Proiectul Hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei „Pentru modificarea și abrogarea unor acte normative ale Băncii Naționale a Moldovei (privind lichiditatea și finanțarea stabilă)” este elaborat în temeiul art.27 alin.(1) lit. c) din Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300 art.544), cu modificările ulterioare, precum și art.76 și art.84 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.434-439, art.727), cu modificările ulterioare.

Proiectul Hotărârii Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei „Pentru modificarea și abrogarea unor acte normative ale Băncii Naționale a Moldovei (privind lichiditatea și finanțarea stabilă)” (în continuare – proiectul Hotărârii) are drept scop:

1. introducerea reglementărilor aferente cerinței de finanțare stabilă.
   Reglementarea lichidității reprezintă una dintre reformele principale ale Comitetului Basel în scopul asigurării durabilității sectorului bancar. Astfel, pe lângă indicatorul  de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR – liquidity coverage ratio) (care asigură faptul că băncile vor putea face față unei presiuni puternice pe termen scurt), comitetul Basel a emis reglementări aferente indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR – net stable funding ratio) pentru a preveni neconcordanțele excesive de scadențe dintre active și pasive și dependența excesivă de finanțarea pe termen scurt de tip wholesale.
   În concordanță cu standardul Basel privind finanțarea stabilă, Uniunea Europeană prin Regulamentul nr.2019/876 a adoptat modificări la Regulamentul nr.575/2013  în vederea  introducerii normei aferente NSFR.
   Prin modificarea Regulamentului nr.44/2020 privind cerințele de acoperire a necesarului de  lichiditate pentru bănci sunt transpuse reglementările europene aferente cerințelor de finanțare stabilă. Modificările propuse prevăd cerințe față de  indicatorul NSFR, care reprezintă raportul dintre cuantumul finanțării stabile disponibile a băncii și cuantumul finanțării stabile necesare, într-un orizont de timp de un an. Cuantumul finanțării stabile disponibile se calculează prin înmulțirea datoriilor și fondurilor proprii ale băncii cu factorii corespunzători care reflectă gradul de fiabilitate al acestora în orizontul de timp de un an al NSFR. Cuantumul finanțării stabile necesare se calculează prin înmulțirea activelor și expunerilor extrabilanțiere ale băncii cu factorii corespunzători care reflectă caracteristicile de lichiditate și scadențele reziduale ale acestora în orizontul de timp de un an al NSFR.
   NSFR este exprimat ca procent și stabilit la un nivel minim de 100 %, ceea ce demonstrează că o bancă deține suficientă finanțare stabilă pentru a-și îndeplini necesitățile de finanțare pe parcursul orizontului de un an, atât în condiții normale, cât și în condiții de criză. În cazul în care NSFR scade sub nivelul de 100 %, banca trebuie să respecte cerințele specifice pentru restabilirea rapidă a NSFR la nivelul minim.
2. ajustarea prevederilor aferente cerinței  de acoperire a necesarului de lichiditate urmare modificărilor introduse în Regulamentul delegat 2015/61 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerinţa de acoperire a necesarului de lichiditate pentru instituţiile de credit.
   Modificările au drept scop îmbunătățirea alinierii la standardele internaționale și facilitarea unei gestionări mai eficiente a lichidității de către bănci, în special în partea ce ține de lichiditatea pe termen scurt la nivel consolidat.
3. abrogarea, începând cu 1 ianuarie 2026,  a Regulamentului cu privire la lichiditatea băncii (aprobat de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei, proces-verbal nr.28 din 08.08.1997).

3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene

Proiectul regulamentului transpune prevederile actelor europene aferente cerințelor de lichiditate pentru bănci, și anume:
- art.1 lit. (c) și (d),  art.411, art.412 alin.(1) și (2), art.413 alin.(1) și (3), art.414, art.415 alin.(1), (2) și (3), art.428a, art.428b, art.428c, art.428d, art.428e, art.428f alin.(1) și (2), art.428h alin.(1), art.428i, art.428j, art.428k, art.428l, art.428m, art.428n, art.428o, art.428p, art.428q, art.428r, art.428s, art.428u, art.428v, art.428x, art.428y, art.428ad, art.428ae, art.428af, art.428ag, art.428ah din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 176 din 27 iunie 2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2019/876   al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019.
- art.2 alin.(2) și (3), art.3, art.4 alin.(1)-(5), art.5, art.6, art.7, art.8, art.9, art.10, art.11, art.12, alin.(1) și (2), art.15, art.17 alin.(1)-(4), art.18 alin.(1), art.19 alin.(1) și (2), art.20, art.21, art.22, art.23 alin.(1) și (2), art.24 alin.(1)-(3), art.25, art.26, art.27 alin.(1), (2), (4)-(6), art.28, art.29 alin.(1), art.30 alin.(1)-(7) și (12), art.31 alin.(1)-(5) și (8), art.31a, art.32, art.33, art.34 alin.(1), art.38 și anexele I și II din Regulamentul delegat (UE) 2015/61 al Comisiei din 10 octombrie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cerința de acoperire a necesarului de lichiditate pentru instituțiile de credit (Text cu relevanță pentru SEE) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 11 din 17 ianuarie 2015, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2018/1620 al Comisiei din 13 iulie 2018,
- Regulamentul delegat (UE) 2017/208 al Comisiei din 31 octombrie 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la standarde tehnice de reglementare pentru ieșirile de lichidități suplimentare care corespund nevoilor de garanții reale rezultate din impactul unui scenariu de piață negativ asupra tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate ale unei instituții.

4. Principalele prevederi ale proiectului și evidențierea elementelor noi

Proiectul hotărârii modifică Regulamentul nr.44/2020 privind cerințele de acoperire a necesarului de lichiditate pentru bănci după cum urmează:

1. introduce modificări la calcularea indicatorului LCR, urmare modificărilor efectuate în Regulamentul delegat (UE) nr.2015/61 prin Regulamentul delegat (UE) 2018/1620, în scopul alinierii la standardele internaționale și pentru a facilita o gestionare mai eficientă a lichidităților de către bănci, în particular:
    a) în scopul neadmiterii deficitului de active lichide la nivel consolidat se aplică o derogare de la orice cerință privind valoarea minimă a emisiunii pentru activele lichide deținute de o filială dintr-un alt stat, astfel încât activele respective să poată fi recunoscute în scopuri de consolidare. Cu toate acestea, activele deținute de filialele din alte state vor fi recunoscute doar până la nivelul ieșirilor nete de lichidități ale respectivelor filiale în situații de criză;
    b) rezervele deținute de o filială sau de o sucursală dintr-un alt stat a unei bănci din Republica Moldova la banca centrală dintr-un alt stat, cărora nu li s-a atribuit o evaluare a creditului corespunzătoare nivelului 1 de calitate a creditului, ar trebui să fie eligibile ca active lichide de nivel 1 dacă se întrunesc anumite condiții;
    c) pentru tranzacțiile repo, tranzacțiile reverse repo și tranzacțiile swap pe garanții reale calcularea ieșirilor de numerar este corelată direct cu rata de prelungire a tranzacției și nu cu valoarea lichidității garanțiilor reale suport;
2. stabilește cadrul normativ aferent cerinței de finanțare stabilă, și anume instituie norme aferente:
    a) obligației băncilor de a asigura respectarea adecvată a activelor și a elementelor extrabilanţiere pe termen lung prin intermediul unui set de diverse instrumente de finanţare care sunt stabile atât în condiţii normale, cât și în condiţii de criză;
    b) modului de determinare a indicatorului NSFR (raportul dintre finanţarea stabilă disponibilă a băncii și finanţarea stabilă necesară exprimate ca procent);
    c) metodologiei de calculare a cuantumului finanţării stabile disponibile care se calculează prin înmulțirea valorii contabile a diferitelor categorii sau tipuri de datorii și a fondurilor proprii cu factorii de finanţare stabilă disponibilă;
    d) factorilor de finanţare stabilă disponibilă (ASF- available stable funding), care reflectă stabilitatea surselor de finanțare pe 2 dimensiuni:
      - scadența (datoriile pe termen lung sunt mai stabile decât datoriile pe termen scurt)
      - tipul de finanțare și contraparte (depozitele retail pe termen scurt (scadența reziduală < 1 an) sunt mai stabile decât finanțarea wholesale, cu scadențe similare).
   Astfel, factorul ASF de 100% se aplică pentru sursa de finanțare care este în totalitate disponibilă pentru cel puțin 1 an, iar factorul  ASF de 0% se aplică pentru sursa de finanțare care este indisponibilă;
    e) metodologiei de calculare a cuantumului finanţării stabile necesare care se calculează prin înmulţirea valorii contabile a diferitelor categorii sau tipuri de active și a elementelor extrabilanţiere cu factorii de finanţare stabilă necesară;
    f) factorilor de finanţare stabilă necesară (RSF – required stable funding), care au la bază 4 considerente:
      - crearea de credit (o parte din creditarea economiei reale trebuie să fie finanțată de finanțare stabilă pentru a asigura intermedierea sustenabilă a creditării),
      - comportamentul băncii (băncile reînnoiesc o parte semnificativă a creditelor care ajung la scadență pentru a menține relațiile cu clienții),
      - scadența activelor (activele cu scadența mică (scadența reziduală < 1 an) necesită un nivel mai redus de finanțare stabilă întrucât băncile au posibilitatea de a reînnoi doar o parte din aceste active),
      - calitatea și nivelul de lichiditate al activelor (activele de o calitate a creditului și lichiditate ridicate, negrevate de sarcini, necesită un nivel redus de finanțare stabilă).
   Astfel, factorul RSF de 0% se aplică pentru activele care nu necesită finanțare stabilă (de exemplu: monede și bancnote, rezervele la BNM), iar factorul RSF de 100% se aplică în cazul în care activele trebuie să fie acoperite în totalitate de finanțare stabilă (de exemplu: active grevate de sarcini pentru o perioadă mai mare de un an, creditele neperformante);
    g) valoarii indicatorului de finanțare stabilă netă (cel puțin 100%);
3. stabilește obligația de raportare a indicatorului NSFR;
4. prevede ca, pe parcursul unui an, băncile, pe lângă indicatorul NSFR, să raporteze în paralel și indicatorii aplicabili în prezent: lichiditatea pe termen lung (principiul I) și lichiditatea pe benzi de scadență (principiul III).
5. stabilește că băncile vor raporta în moneda de raportare (lei moldovenești) la BNM atât indicatorul LCR (lunar), cât și indicatorul NSFR (trimestrial). În partea ce se referă la raportarea elementelor care sunt denominate într-o monedă semnificativă (altă monedă decât moneda de raportare și dacă banca are datorii agregate denominate într-o astfel de monedă care sunt mai mari sau egale cu 5 % din datoriile totale ale băncii sau ale subgrupului unic de lichiditate, excluzând fondurile proprii și elementele extrabilanţiere)  raportarea atât a indicatorului LCR cât și a indicatorului NSFR se efectuează în moneda de denominare. Raportarea elementelor care sunt denominate în moneda de raportare se efectuează în moneda de raportare în cazul în care  cuantumul agregat al datoriilor denominate în alte monede decât moneda de raportare este mai mare sau egal cu 5 % din datoriile totale ale băncii sau ale subgrupului unic de lichiditate, excluzând fondurile proprii și elementele extrabilanţiere. Raportarea indicatorilor respectivi se va efectua în conformitate cu prevederile Instrucțiunii 117/2018 cu privire la prezentarea  de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere, care se modifică corespunzător.
6. introduce necesitatea raportării de către bănci la BNM a lichidității pe benzi de scadență – unul din indicatorii de monitorizare a lichidității suplimentari. Indicatorii de monitorizare a lichidității suplimentari permit supraveghetorului să obțină o imagine cuprinzătoare a profilului de risc de lichiditate, în funcție de natura, extinderea și complexitatea activităților băncii.

5. Fundamentarea economico-financiară

Conform estimărilor preliminare, implementarea proiectului nu implică cheltuieli financiare și alocarea de mijloace financiare suplimentare din contul bugetului de stat.

6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare

Proiectul este corelat cu prevederile actelor legislative/normative în vigoare, care se află în conexiune, iar modificările și completările propuse nu afectează concepția generală ori caracterul unitar al actelor normative amendate.

Urmare aprobării proiectului, peste un an de la intrarea în vigoare a acestuia, se va abroga Regulamentul cu privire la lichiditatea băncii (aprobat de CA al BNM, proces-verbal nr.28 din 08.08.1997).

Totodată, aprobarea proiectului determină necesitatea modificării Instrucțiunii cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere (aprobată prin HCE nr.117 din 24.05.2018) în partea ce se referă la raportarea acoperirii necesarului de lichiditate și completarea acesteia cu elementele aferente raportării indicatorului de finanțare stabilă netă.

7. Avizarea și consultarea publică a proiectului

În scopul respectării prevederilor Legii nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional și ale Regulamentului privind asigurarea transparenței în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor Băncii Naționale a Moldovei (aprobat prin HCA al BNM nr.230/2010), proiectul hotărârii va fi supus consultării publice.

8. Constatările expertizei anticorupție

Conform art.35 alin.(5) din Legea nr.100/22.12.2017 cu privire la actele normative, proiectul hotărârii a fost supus expertizei anticorupție în cadrul Băncii Naționale a Moldovei în urma căreia factori și riscuri de corupție nu au fost identificate.

9. Constatările expertizei de compatibilitate

Proiectul hotărârii are drept scop armonizarea legislației naționale cu legislația Uniunii Europene, și va fi expediat Centrului de Armonizare a Legislației pentru efectuarea expertizei de compatibilitate cu legislația Uniunii Europene.

10. Constatările expertizei juridice

Potrivit art.37 alin.(5) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative actele normative emise de Banca Națională a Moldovei nu se supun expertizei juridice a Ministerului Justiției. Totodată, luând în considerare prevederile art.11 alin. (3³) din Legea nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei, BNM va solicita opinia, cu caracter consultativ, din partea Ministerului Justiției pe marginea proiectului de hotărâre.

11. Constatările altor expertize

În temeiul prevederilor Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative (art.34 alin. (2) și (5)) proiectul hotărârii va fi expediat Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Ministerului Finanțelor pentru expertiza economică și, respectiv, expertiza financiară.

Maia PÎRCĂLAB

Directoare a Departamentului
reglementare și autorizare