Casetă extrasă din:
Raport asupra inflației nr.4, noiembrie 2012
Rata dobânzii este unul dintre cele mai importante instrumente ale politicii monetare prin intermediul căruia Banca Naţională influenţează evoluţia preţurilor. Situaţia economică poate fi redată mai obiectiv prin utilizarea unor indicatori reali. În acest context putem adăuga că, rata reală a dobânzii este un indicator foarte important pentru promovarea politicii monetare, care descrie cu precizie caracterul politicilor promovate la un anumit timp. Politicile monetare pot fi de trei tipuri şi anume: expansioniste, neutre şi restrictive.
Rata reală a dobânzii în forma aproximativă reprezintă diferenţa dintre rata nominală a dobânzii şi rata inflaţiei. De exemplu, dacă rata nominală a dobânzii este de 5.0 la sută, iar rata inflaţiei este de 4.0 la sută, atunci rata dobânzii reale este de 1.0 la sută.
Relaţia dintre rata nominală a dobânzii, rata reală a dobânzii şi rata inflaţiei este reprezentată în Ecuaţia lui Fisher. Exprimată în forma aproximării liniare aceasta este:
i = r + πe
unde,
i – rata nominală a dobânzii;
r – rata reală a dobânzii;
πe– rata inflaţiei aşteptate.
prin urmare formula de calcul a ratei reale a dobânzii poate fi scrisă:
r = i - πe
Rata nominală a dobânzii poate avea valori doar pozitive, însă rata reală a dobânzii poate avea atât valori pozitive, cât şi valori negative. Rata reală indică o valoare negativă când nivelul ratei inflaţiei depăşeşte rata nominală a dobânzii.
La finele anului 2011 (graficul nr. 1) valoarea medie trimestrială a ratei de politică monetară nominală era în jurul de 10.0 la sută, iar rata reală a dobânzii era în proximitatea nivelului de 3.0 la sută. Conform datelor din graficul de mai jos caracterul politicii monetare pe parcursul ultimului trimestru al anului 2011 avea un caracter nesemnificativ restrictiv, însă pentru prima jumătate a anului 2012 caracterul politicii monetare are trăsături expansioniste, în urma deciziilor de micşorare a ratei de politică monetară.
