Casetă extrasă din:

Raport asupra inflației nr.3, august 2013

Ciclul de afaceri reprezintă în sine mişcările ascendente şi descendente ale nivelului PIB şi se referă la perioadele de expansiune şi contracţie a nivelului activităţii economice, în jurul tendinţei de creştere pe termen lung. Fluctuaţiile menţionate, de obicei, implică schimbarea perioadelor de creştere rapidă (expansiune) pe perioade de stagnare sau declin (recesiune).

Ciclurile de afaceri, de obicei, sunt măsurate prin intermediul considerării ratei de creştere al PIB real, iar fluctuaţiile activităţii economice nu sunt apariţii periodice sau mecanice. Datorită ajustării lente a rigidităţilor nominale se fac posibile ciclurile economice, astfel încât discrepanţele monetare ce pot afecta doar cererea cauzează fluctuaţii în activitatea economică. Fluctuaţiile pot fi explicate prin intermediul funcţionării pieţelor, care nu sunt lipsite de imperfecţiuni şi asimetrii. Şocurile ce pot avea impact asupra declanşării ciclurilor de afaceri sunt şocurile tehnologice, iar fluctuaţiile agregate sunt generate de deciziile optimale ale agenţilor economici şi ale gospodăriilor.

Ciclurile de afaceri prezintă în sine deviaţii ale producţiei reale de la trendul său pe termen lung.

Variabilele macroeconomice pot avea mai multe tipuri de acţiuni asupra ciclurilor de afaceri. Clasificarea variabilelor macroeconomice în raport cu relaţia acestora cu ciclurile de afaceri are următoarea formă:

• Prociclice – sunt variabilele care, de obicei, cresc în timpul expansiunii economice şi descresc în timpul recesiunilor economice. De exemplu, productivitatea este o variabilă prociclică.
• Contraciclice – sunt variabilele care, de obicei, scad în timpul creşterii economice şi cresc în timpul recesiunii. De exemplu, rata şomajului este o variabilă contraciclică.
• Aciclice – sunt variabilele care nu au o relaţie sistematică cu ciclul de afaceri.

Tabelul nr.1. Relaţia variabilelor macroeconomice cu ciclurile de afaceri