Casetă extrasă din:
Raport asupra inflației nr.4, noiembrie 2012
Atât în practica internațională, cât și în Republica Moldova, pentru a permite o cunoaștere mai bună a proceselor inflaționiste din economie s-a recurs la dezagregarea IPC în patru categorii: prețuri reglementate, prețuri la combustibili, inflația de bază și prețuri la produse alimentare și băuturi. Cea din urmă este una din principalele categorii, fapt confirmat și de Graficul 1 (categoriile de bunuri incluse în lista produselor alimentare, băuturi alcoolice și nealcoolice pot fi găsite pe pagina-web oficială a Biroului Național de Statistică în Anexa 1 la Metodologia privind calculul indicelui inflației de bază).
Graficul nr.1. Evoluția ponderelor subcomponentelor IPC
Graficul nr.2. Evoluția inflației anuale și contribuțiila subcomponentelor
Din perspectiva utilizării Graficului nr. 2 se evidențiază că, pe parcursul ultimilor doi ani inflația anuală a părăsit intervalul de variație pe o perioadă de trei trimestre. În același timp, conform informației prezentate, se evidențiază că părăsirea coridorului a fost generată de influența pronunțată a prețurilor alimentare în această perioadă, ca urmare a secetei din vara anului 2011. Impactul creșterii prețurilor produselor alimentare asupra inflației totale a fost amplificat și de ponderea mare a produselor alimentare în coșul IPC.
De menționat că, instrumentele de politică monetară nu pot influența direct prețurile la produsele alimentare, deoarece ele sunt bunuri cu cerere neelastică. Astfel, cu cât ponderea acestor produse va fi mai mare, cu atât și capacitatea politicii monetare de a influența inflația totală va scădea.
Totodată, analiza tabelului alăturat în care sunt prezentate ponderile produselor alimentare în totalul IPC pentru anul 2012 contribuie la conturarea ideii că ponderea produselor alimentare în coșul IPC aferent Republicii Moldova este una impunătoare, în comparație cu alte țări cu regimuri similare de politică monetară.
|
Țara
|
Ponderea, %
|
|
Marea Britanie |
11.2 |
|
Cehia |
15.0 |
|
Noua Zeelanda |
18.8 |
|
Moldova |
35.9 |
|
România |
37.2 |
Luând în considerare cele menționate, o atenție deosebită în procesul de prognoză în cadrul Băncii Naționale a Moldovei se atrage previziunii prețurilor produselor alimentare. Astfel, pentru o prognoză cât mai veridică sunt folosite date din surse externe ca: Consensus Forecast, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO - Food and Agriculture Organization of United Nations), precum și din alte surse. Totodată, o influență considerabilă asupra evoluției prețurilor alimentare o au și condițiile meteorologice atât interne, cât și din regiunea Mării Negre, care afectează prețurile regionale.
Astfel de factori nemonetari, ca imprevizibilitatea condițiilor meteorologice pe o perioadă mai îndelungată, amplificată de incertitudinea apariției unor calamități naturale (secete, inundații, înghețuri etc.), precum și alți factori generează riscuri în procesul de țintire a inflației a Băncii Naționale a Moldovei prin posibilitatea devierii inflației efective de la cea prognozată.
