Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), în luna februarie 2015, ritmul creșterii prețurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 6.5 la sută, fiind cu 1.8 puncte procentuale superior celui din luna precedentă și aflîndu-se la limita superioară a intervalului de 5.0 la sută ±1.5 puncte procentuale.
Balanța riscurilor pe termen mediu la adresa inflației este afectată de un șir complex de factori externi și interni, cu prevalarea riscurilor proinflaționiste. Activitatea economică slabă din țările zonei euro și recesiunea din Federația Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, induc riscuri de diminuare a veniturilor valutare ale populației și ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin intermediul canalului comerțului extern și al remiterilor populației. Acest fapt poate influența dinamica ratei de schimb a monedei naționale și, ulterior, evoluția inflației. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuni inflaționiste suplimentare.
Deprecierea monedei naționale de la începutul anului curent va accentua presiunile inflaționiste în perioadele următoare care, în prima etapă, prin prețurile bunurilor importate și prin tarifele la serviciile reglementate, iar ulterior, prin efectele de runda a doua, vor determina IPC să părăsească temporar limita superioară a intervalului de variație de ± 1.5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5.0 la sută.
În luna februarie, rata anuală a inflației a constituit 6.5 la sută, majorîndu-se cu 1.8 puncte procentuale față de nivelul lunii precedente și fiind cu 1.1 puncte procentuale superior celui din luna februarie 2014. Această evoluție a fost determinată, în principal, de contribuția din partea inflației de bază și a prețurilor la produsele alimentare de 3.5 și, respectiv, 2.1 puncte procentuale. Prețurile reglementate și cele la combustibili au contribuit la inflația anuală cu 0.6 și 0.3 puncte procentuale, respectiv.
Rata inflației lunare a consemnat un nivel de 2.2 la sută, fiind condiționat de creșterea prețurilor la produsele nealimentare cu 3.7 la sută, la cele alimentare cu 2.1 la sută, precum și de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populației cu 0.3 la sută.
Rata anuală a inflației de bazăInflaţia de bază este calculată de BNS prin excluderea preţurilor ce sînt în afara ariei de influenţă a măsurilor de politică monetară promovată de BNM, cum ar fi cele la produsele alimentare şi băuturi, combustibili, produsele şi serviciile cu preţuri reglementate. Datele elaborate şi publicate începînd cu luna februarie 2012 sînt calculate de BNS în baza modificării anexei nr. 2 la Metodologia privind calculul indicelui inflaţiei de bază, aprobată prin ordinul comun al Băncii Naţionale a Moldovei şi al Biroului Naţional de Statistică N8-07-01203/6 din 19 februarie 2012 (modificarea constă în includerea preţurilor la serviciile comunicării la distanţă şi la medicamente în cadrul preţurilor reglementate). a înregistrat în luna februarie 2015 valoarea de 10.2 la sută, în creștere cu 3.2 puncte procentuale față de nivelul lunii precedente.
În luna februarie 2015, rata lunară a inflației de bază a constituit 3.5 la sută. Cele mai semnificative majorări de prețuri aferente inflației de bază au fost la articole pentru uz casnicCreşterea menţionată a componentei „articole pentru uz casnic” se referă la: maşini de spălat rufe şi veselă (15.2 la sută), frigidere şi congelatoare (15.8 la sută), articole de menaj din ţesături (4.6 la sută), aspiratoare şi aparate de lustruit parchetul (16.9 la sută), aparate pentru prelucrarea informaţiei (18.0 la sută) etc., mijloace de transport și piese auto, articole sanitare și de igienă,Creşterea menţionată a componentei „articole de sanitarie şi igienă” se referă la: mijloace pentru toaletă (4.6 la sută), alte obiecte de igienă personală (5.6 la sută), articole cosmetice şi parfumerie (3.1 la sută) etc. confecții și mobilă.
Prețurile la produsele alimentare în luna de referință s-au majorat cu 2.1 la sută față de nivelul lunii precedente, ca urmare a creșterii prețurilor la fructe proaspete cu 10.9 la sută, la legume proaspete cu 10.3 la sută, la pește și conserve din pește cu 4.2 la sută, la zahăr cu 3.8 la sută, la cartofi cu 3.3 la sută, la băuturi nealcoolice cu 2.8 la sută, la produse de morărit și panificație cu 1.7 la sută și la lapte și produse din lapte cu 1.1 la sută.
Cu excluderea factorului sezonier, prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu 1.4 la sută față de nivelul lunii ianuarie, preponderent, ca urmare a deprecierii pe parcursul ultimelor luni a monedei naționale față de dolarul SUA.
Ritmul anual al creșterii prețurilor la produsele alimentare a constituit 6.0 la sută, fiind cu 1.5 puncte procentuale superior celui din luna ianuarie 2015 și cu 1.9 puncte procentuale mai mic decît în luna februarie 2014.
În luna februarie 2015, prețurile la combustibili s-au majorat cu 1.6 la sută comparativ cu luna precedentă. Dinamica ascendentă a acestora a fost influențată de creșterea prețurilor la lemnele pentru foc cu 2.1 la sută, la cărbunele de pămînt cu 4.0 la sută și la carburanți cu 0.4 la sută, drept consecință a conflictului din estul Ucrainei care a redus semnificativ oferta de cărbune în sezonul rece și a majorării în luna februarie a prețurilor la benzină și motorină. Totodată, prețurile la gazul din butelii au înregistrat o diminuare de 0.1 la sută.
Ritmul anual al creșterii prețurilor la combustibili a fost de 5.3 la sută, fiind cu 0.5 puncte procentuale superior valorii înregistrate în luna ianuarie 2015 și cu 2.5 puncte procentuale mai înalt decît în luna februarie 2014.
În luna de referință, prețurile la serviciile reglementate s-au majorat cu 0.8 la sută comparativ cu luna ianuarie 2015, ca rezultat al creșterii prețurilor la medicamente cu 3.9 la sută și la serviciile de sănătate cu 1.0 la sută. Totodată, prețurile la serviciile de transport aerian și feroviar internațional s-au majorat cu 6.0 și 0.1 la sută, respectiv.
Ritmul anual al creșterii prețurilor la produsele și serviciile reglementate a constituit 2.5 la sută, fiind cu 0.6 puncte procentuale superior celui din luna precedentă și cu 0.3 puncte procentuale inferior valorii înregistrate în luna februarie 2014.
BNM va monitoriza și va anticipa în continuare evoluțiile interne și cele ale mediului economic internațional, inclusiv dinamica privind consumul populației, remiterile, indicatorii pieței valutare și modificarea condițiilor de comerț extern, astfel încît, prin flexibilitatea cadrului operațional specific strategiei de țintire a inflației, să asigure menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare