Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
În luna septembrie 2015, ritmul creșterii prețurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 12.6 la sută, fiind cu 0.4 puncte procentuale superior celui din luna precedentă și depășind în continuare limita superioară a intervalului de ±1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută.
Balanța riscurilor pe termen mediu la adresa inflației este afectată de un șir complex de factori externi și interni, cu accentuarea riscurilor inflaționiste. Activitatea economică slabă din țările zonei euro și recesiunea din Federația Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, mențin riscuri de diminuare a veniturilor valutare ale populației și ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin canalul remiterilor populației și al comerțului extern. Acest fapt poate influența ulterior evoluția inflației, iar escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuni inflaționiste suplimentare.
Situația creată în sistemul bancar autohton, politica fiscală stimulativă, cu predominarea elementului social în structura cheltuielilor bugetare, contribuie la menținerea unui nivel relativ sporit al consumului, fapt ce influențează dinamica prețurilor de consum începînd cu sfîrșitul anului precedent. Ajustarea suplimentară a tarifelor la serviciile reglementate, majorarea accizelor la unele categorii de mărfuri, și ulterior, efectele de runda a doua de la aceste majorări, vor genera presiuni inflaționiste adiționale asupra prețurilor. Ritmul anual de creștere al prețurilor va continua tendința sa ascendentă, inclusiv din cauza condițiilor agrometeorologice nefavorabile din acest an și a bazei joase de comparație din anul precedent.
În luna septembrie, rata anuală a inflației a constituit 12.6 la sută, majorîndu-se cu 0.4 puncte procentuale față de valoarea lunii precedente și fiind cu 7.8 puncte procentuale superioară celei din luna septembrie 2014. Corespunzător perioadelor precedente, dinamica anuală a inflației de bază și a preţurilor la produsele alimentare au exercitat cel mai mare impact asupra ratei anuale a inflaţiei. Contribuția inflației de bază a rămas la nivelul de 4.6 puncte procentuale, cea a prețurilor la produsele alimentare s-a majorat pînă la 4.4 puncte procentuale. Contribuţiile pozitive semnificative ale inflaţiei de bază şi a preţurilor la produsele alimentare sînt, în principal, rezultatul deprecierii monedei naţionale din ultimul an, dar și a condițiilor secetoase din anul curent. Totodată, contribuția din partea prețurilor reglementate a fost la nivelul lunii precedente (3.3 puncte procentuale), iar contribuția prețurilor la combustibili a fost una mai puțin semnificativă (0.1 puncte procentuale).
Rata inflației lunare a consemnat o majorare de 1.2 la sută, în cea mai mare parte, ca urmare a creșterii prețurilor la produsele alimentare cu 2.2 la sută, precum și nealimentare cu 1.0 la sută. Prețurile la servicii s-au majorat cu 0.3 la sută.
Rata anuală a inflației de bază a înregistrat în luna septembrie 2015 valoarea de 13.6 la sută, în creștere cu 0.2 puncte procentuale față de nivelul lunii precedente.
În luna septembrie 2015, rata lunară a inflației de bază s-a majorat cu 1.1 la sută comparativ cu valoarea înregistrată în luna precedentă. Cea mai semnificativă contribuţie pozitivă a fost generată de modificarea preţurilor la componentele „educație și învățămînt” (2.5 la sută), fapt determinat de începutul noului an școlar, „obiecte de sanitarie și igienă” (2.2 la sută), „mijloace de transport, piese auto” (2.1 la sută), „alimentaţia publică” (1.5 la sută), „confecţii” (1.4 la sută) şi la „detergenți” (1.1 la sută).
Prețurile la produsele alimentare în luna de referință s-au majorat cu 2.2 la sută față de nivelul lunii august, ca urmare a majorării preţurilor la „ouă” cu 16.8 la sută, la „legume proaspete” cu 9.7 la sută, la „zahăr” cu 4.0 la sută, la „cartofi” cu 2.7 la sută, la „lapte şi produse lactate” cu 1.8 la sută, la „grăsimi” cu 1.5 la sută şi la „produse de morărit şi panificaţie” cu 1.2 la sută.
Cu excluderea factorului sezonier, prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu 1.2 la sută faţă de nivelul lunii precedente. Astfel, contribuţii pozitive la formarea ratei lunare a preţurilor la produsele alimentare au fost sesizate din partea subgrupelor „produse de morărit şi panificaţie”, „cartofi”, „lapte şi produse lactate”, „legume” și „zahăr” . De menţionat că majorarea preţurilor la produsele sus-menţionate a fost influenţată, în principal, de consemnarea unor condiţii secetoase în vara anului 2015 ce au compromis substanţial dezvoltarea culturilor agricole în perioada analizată. Totodată, deprecierea monedei naționale față de dolarul SUA cu 6.6 la sută pe parcursul ultimelor 3 luni, de asemenea, a contribuit la amplificarea presiunilor inflaţioniste asupra preţurilor la produsele alimentare.
Ritmul anual al creșterii prețurilor la produsele alimentare a constituit 12.6 la sută, fiind cu 1.7 puncte procentuale superioară celei din luna august 2015 și cu 7.9 puncte procentuale mai mare decît în luna septembrie 2014.
În luna septembrie 2015, prețurile la combustibili, în ansamblu, au rămas practic neschimbate în comparaţie cu luna precedentă. De menţionat că, este a doua lună consecutiv, cînd preţurile la combustibili rămîn la acelaşi nivel. Astfel, preţurile la „combustibili lichizi” și „lemnele pentru foc” au înregistrat creşteri nule. Totodată, preţurile la „carburanţi” şi „gazul din butelii” au înregistrat diminuări cu cîte 0.5 la sută, respectiv, în perioada de referinţă, dar această micşorare a fost compensată de preţurile la „cărbunele de pămînt”, care s-au majorat cu 2.1 la sută.
Ritmul anual al creșterii prețurilor la combustibili în luna septembrie a constituit 1.9 la sută, fiind cu 3.3 puncte procentuale inferior celui din luna august 2015 și cu 6.1 puncte procentuale inferior celui din luna septembrie 2014.
În luna de referință, prețurile la serviciile reglementate au cunoscut o dinamică redusă, majorându-se doar cu 0.3 la sută față de luna august. Prețurile la medicamente au continuat să manifeste o creștere graduală ca și în perioadele precedente, majorîndu-se cu 1.6 la sută faţă de luna precedentă. Contribuţii neglijabile la dinamica lunară a preţurilor la serviciile reglementate s-au produs din contul dinamicii prețurilor la serviciile stomatologice (0.2 la sută), serviciile de transport aerian (3.4 la sută) și serviciile transportului feroviar internațional (minus 4.1 la sută).
Ritmul anual al creșterii prețurilor la produsele și serviciile reglementate a constituit 13.6 la sută, fiind superior cu 0.2 puncte procentuale faţă de nivelul lunii precedente şi cu 11.0 puncte procentuale faţă de valoarea înregistrată în luna septembrie 2014.
BNM va monitoriza și va anticipa în continuare evoluțiile interne și cele ale mediului economic internațional, inclusiv dinamica privind consumul populației, remiterile de peste hotare, indicatorii monetari şi ai pieței valutare, de asemenea, modificarea condițiilor de comerț extern, astfel încît, prin flexibilitatea cadrului operațional specific strategiei de țintire a inflației, să asigure menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare