Situația financiară a sectorului bancar rămâne solidă, reflectând eforturile constante ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) de consolidare a stabilității și de creștere a nivelului de încredere în sectorul bancar.
Pe parcursul anului 2025, conform datelor prezentate de către bănci, sectorul bancar este caracterizat prin creșterea activelor, creditelor, fondurilor proprii, depozitelor persoanelor fizice, depozitelor persoanelor juridice. Totodată, băncile s-au conformat cerințelor prudențiale, menținând principalii indicatori la nivelul corespunzător și evidențiind o bună capacitate de adaptare și de consolidare a capitalului.
La 31 decembrie 2025, în Republica Moldova activau zece bănci licențiate, în urma finalizării procesului de reorganizare prin fuziune dintre B.C. „VICTORIABANK” S.A. și Banca Comercială Română Chișinău S.A. (BCR Chișinău S.A.). Ca rezultat al acestei fuziuni, licența BCR Chișinău S.A. a fost retrasă în conformitate cu Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 71 din 13 martie 2025.
În același timp, Banca Națională a Moldovei a continuat să promoveze reforme importante în domeniul reglementării bancare și al armonizării legislative, în linie cu standardele Uniunii Europene și cerințele Basel III, contribuind la modernizarea sistemului financiar și la avansarea procesului de integrare europeană.
Situația financiară a sectorului bancar și conformarea cu reglementările prudențiale
La 31.12.2025, situația din sectorul bancar, reflectată în baza rapoartelor prezentate de către bănci, a înregistrat următoarele tendințe:
Activele și obligațiunile
Activele totale au constituit 190 055,1 milioane lei, majorându-se cu 11,6% (19 698,8 milioane lei), pe parcursul anului 2025.
În structura activelor, ponderea cea mai mare a revenit creditelor și avansurilor la cost amortizat, care a constituit 54,5% (103 604,6 milioane lei), fiind în majorare cu 7,1 puncte procentuale (p.p.) față de finele anului precedent. Ponderea mijloacelor plasate la BNM a constituit 17,1% (32 557,6 milioane lei), fiind în descreștere cu 2,9 p.p., iar ponderea investițiilor băncilor în valorile mobiliare de stat și în certificatele BNM a reprezentat 16,8% (32 015,4 milioane lei), fiind în descreștere cu 2,7 p.p. Restul activelor, care constituie 11,5% (21 877,5 milioane lei), sunt menținute în alte bănci, în numerar, imobilizări corporale, imobilizări necorporale etc. Ponderea acestora s-a micșorat cu 1,5 p.p. comparativ cu sfârșitul anului 2024.
Soldul brut (prudențial) al creditelor a constituit 54,9% din totalul activelor sau 104 251,2 milioane lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 29,0% (23 426,6 milioane lei).
Cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea / construcția imobilului cu 7 485,6 milioane lei (40,2%), până la 26 092,6 milioane lei, la creditele de consum – cu 4 480,9 milioane lei (30,4%), până la 19 241,7 milioane lei, la creditele acordate comerțului - cu 4 322,0 milioane lei (25,7%), până la 21 156,3 milioane lei, la alte credite acordate - cu 1 837,3 milioane lei (81,8%), până la 4 082,2 milioane lei și la creditele acordate în domeniul prestării serviciilor - cu 1 117,5 milioane lei (39,1%), până la 3 974,3 milioane lei.
Totodată, pe parcursul anului 2025 cea mai mare descreștere a fost înregistrată la creditele acordate unităţilor administrativ-teritoriale/instituţiilor subordonate unităţilor administrativ-teritoriale cu 204,8 milioane lei (18,7%), până la 890,8 milioane lei.
Ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor (prudențial) la 31.12.2025 a constituit 4,1%, fiind la același nivel față de finele anului precedent, dar menținându-se la cele mai scăzute niveluri istorice. Totodată, în perioada analizată s-a micșorat ponderea creditelor expirate în totalul creditelor cu 0,5 p.p., constituind 1,4%.
Soldul total al depozitelor s-a majorat față de finele anului precedent cu 15 331,0 milioane lei sau cu 11,9%, constituind 144 422,8 milioane lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 60,1% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 39,8% și depozitele băncilor – 0,1%), ca urmare a creșterii soldului depozitelor persoanelor fizice cu 10 909,3 milioane lei (14,4%), până la 86 867,7 milioane lei și a soldului depozitelor persoanelor juridice cu 4 426,5 milioane lei (8,3%), până la 57 438,5 milioane lei.
În totalul depozitelor, 65,9% au revenit depozitelor în lei, soldul majorându-se cu 12 474,3 milioane lei (15,1%) comparativ cu sfârșitul anului precedent și a constituit 95 242,1 milioane lei la 31.12.2025. Respectiv, depozitele în valută au constituit 34,1% din totalul depozitelor, soldul acestora, de asemenea, s-a majorat pe parcursul anului cu 2 856,7 milioane lei (6,2%), alcătuind 49 180,7 milioane lei.
Veniturile și rentabilitatea
La situația din 31.12.2025, conform datelor prezentate de bănci, profitul pe sectorul bancar a constituit 4 925,7 milioane lei, majorându-se comparativ cu finele anului precedent cu 937,8 milioane lei (23,5%), în special ca urmare a majorării veniturilor din dobânzi cu 2 249,5 milioane lei (25,2%), până la 11 161,3 mil. lei, datorită creșterii veniturilor obținute din activitatea de creditare cu 1 621,4 milioane lei (24,3%), până la 8 284,8 milioane lei.
Rentabilitatea activelor a constituit 2,7%, iar rentabilitatea capitalului - 16,9%, ambii indicatori înregistrând o majorare față de finele anului precedent, cu 0,3 p.p. și, respectiv, cu 2,2 p.p. Indicatorii de rentabilitate denotă un sector bancar stabil și eficient, cu o profitabilitate solidă și o capacitate bună de valorificare a resurselor.
Conformarea cu cerințele prudențiale
Pe parcursul anului 2025, băncile au menținut indicatorii lichidității la un nivel înalt, peste limitele reglementate. Respectiv, indicatorii prudențiali ai lichidității sunt respectați de toate băncile.
Indicatorul de finanţare stabilă netă (NSFR), care reprezintă raportul dintre finanţarea stabilă disponibilă a băncii şi finanţarea stabilă necesară, a constituit 170,2% la 31.12.2025 (limita ≥ 100%) (în vigoare din 30.09.2025). Indicatorul dat a variat de la 151,3% până la 341,5%.
Valoarea indicatorului lichidității pe termen lung (principiul I al lichidității) a constituit 0,80 (limita ≤1), variind de la 0,61 până la 0,91, în funcție de bancă.
Principiul III al lichidității, care reprezintă raportul dintre lichiditatea efectivă ajustată și lichiditatea necesară pe fiecare bandă de scadență și care nu trebuie să fie mai mic de 1 pe fiecare bandă de scadență, a variat de la 1,15 pe banda de scadență până la o lună inclusiv până la 64,58 pe banda de scadență între 6 luni şi 12 luni inclusiv.
Indicatorul privind acoperirea necesarului de lichiditate (LCR) pe sector a constituit 295,0% (limita ≥ 100%), variind de la 192,7% până la 937,2%, în funcție de bancă.
Conform rapoartelor prezentate de bănci la situația din 31.12.2025, rata fondurilor proprii totale pe sectorul bancar a înregistrat valoarea de 23,3%, fiind în micșorare cu 3,0 p.p. față de finele anului precedent, ca urmare a creșterii cuantumului total al expunerii la risc cu 15 685,7 milioane lei (18,4%) (majorarea portofoliului de credite). Indicatorul dat a variat între 19,9% și 39,6%, în funcție de bancă. Toate băncile au respectat indicatorul „Rata fondurilor proprii totale” (limita ≥ 10%).
De asemenea, băncile au respectat cerința aferentă indicatorului „Rata fondurilor proprii totale”, luând în considerare amortizoarele de capital.
La situația din 31.12.2025, fondurile proprii totale au constituit 23 573,6 milioane lei, în creștere cu 4,9% (1 106,2 milioane lei). Majorarea fondurilor proprii a fost determinată de reflectarea de către unele bănci a profiturilor eligibile după desfășurarea adunărilor generale ale acționarilor și după obținerea permisiunii BNM privind includerea în fondurile proprii a profiturilor obținute. Totodată, șapte bănci au distribuit dividende, în conformitate cu deciziile acționarilor.
La situația din 31.12.2025, băncile au respectat indicatorii prudențiali cu privire la expunerile mari și expunerile față de persoanele lor afiliate.
În perioada de raportare, băncile au respectat limita poziției dominante pe piața bancară, fiind sub limita de 35% a acestui indicator privind mărimea activelor și depozitelor persoanelor fizice, cu excepția unei bănci, la care a fost înregistrată depășirea limitei de 35% a poziției dominante după mărimea activelor, constituind 35,7%, iar poziția dominantă pe piața bancară după mărimea depozitelor persoanelor fizice a constituit 36,0%.
Dezvoltarea cadrului legislativ național și armonizarea acestuia cu legislația UE
Pe parcursul anului 2025, Banca Națională a Moldovei a elaborat și actualizat actele normative secundare întru aplicarea Legii nr.202/2017 privind activitatea băncilor, promovarea cerințelor Basel III și a bunelor practici în domeniu.
Astfel, prin Hotărârea nr. 3 din 09.01.2025 pentru modificarea Regulamentului nr.110/2018 cu privire la amortizoarele de capital ale băncilor (în vigoare din 16.02.2025), a fost actualizat cadrul de reglementare secundar aferent fondurilor proprii pe care băncile trebuie să le dețină în vederea constituirii amortizoarelor de capital. Amendamentele au asigurat alinierea la modificările aduse Directivei UE nr.36/2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit prin Directiva UE 2019/878.
Modificările prevăd majorarea de la 2% la 3% a plafonului amortizorului O-SII aferent societăților de importanță sistemică, care poate fi stabilit de către Banca Națională a Moldovei.
De asemenea, amendamentele completează cadrul secundar cu norme privind utilizarea fondurilor proprii de nivel 1 de bază care sunt menținute pentru a îndeplini cerința amortizorului combinat în raport cu cerințele de fonduri proprii stabilite pentru riscul asociat folosirii excesive a efectului indicatorului de levier.
Totodată, prin Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr. 176/2025, a fost aprobat noul Regulament privind efectul de levier, care transpune prevederile părții a șaptea din Regulamentul (UE) 575/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1623. În același timp, punctul 130 din Regulamentul nr. 109/2018 cu privire la fondurile proprii ale băncilor și cerințele de capital a fost completat cu cerința privind indicatorul efectului de levier de 3%. A fost ajustat Regulamentul nr. 158/2020 cu privire la cerințele de publicare a informațiilor de către bănci, astfel încât băncile, începând cu 1 ianuarie 2026, să afișeze informații privind indicatorul efectului de levier, precum și componentele acestui indicator. De asemenea, au fost ajustate prevederile Regulamentului nr. 322/2018 privind cadrul de administrare a activității băncilor, în conformitate cu noul Regulament privind efectul de levier.
Prin Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.177/2025, au fost efectuate modificări la Regulamentul nr.109/2019 cu privire la expunerile mari, care au avut drept scop completarea regulamentului cu prevederi specifice determinării expunerilor indirecte față de un client care provin din contracte derivate, prin transpunerea Regulamentului delegat (UE) 2022/1011 de completare a Regulamentului (UE) nr.575/2013 în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează modul de determinare a expunerilor indirecte față de un client care provin din contracte derivate și contracte derivate de credit, atunci când contractele nu sunt încheiate direct cu respectivul client, dar instrumentul de datorie sau de capital suport a fost emis de clientul respectiv.
În perioada de referință, prin Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.218/2025, au fost operate modificări la Regulamentul nr.292/2018 cu privire la cerințele față de membrii organului de conducere al băncii, al societății financiare holding sau holding mixte, conducătorii sucursalei unei bănci din alt stat, persoanele care dețin funcții-cheie și față de lichidatorul băncii în proces de lichidare. Astfel, regulamentul a fost completat cu prevederi aferente eficientizării procesului de evaluare/reevaluare a membrilor organului de conducere al băncilor, conducătorilor sucursalei băncii din alt stat și persoanelor cu funcții-cheie și optimizării procesului de monitorizare a persoanelor privind corespunderea acestora criteriilor stabilite de cadrul normativ. Totodată, modificările au drept scop îmbunătățirea guvernanței corporative în sectorul privat prin concretizarea, clarificarea, eficientizarea unor aspecte, respectiv, perfecționarea mecanismului de evaluare/ reevaluare a persoanelor înaintate în funcții de conducere și a persoanelor cu funcții-cheie.
De asemenea, prin Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.219/2025, Regulamentul nr.322/2018 privind cadrul de administrare a activității băncilor a fost completat cu prevederi ce vizează actualizarea, perfecționarea și consolidarea guvernanței corporative în bănci prin alinierea la cadrul normativ internațional în domeniu, inclusiv la regulile prescrise în cadrul UE. Principalele modificări includ prevederi aferente dezvoltării elementelor care necesită a fi luate în considerare la evaluarea alocării timpului suficient de către membrii organului de conducere în vederea îndepliniri atribuțiilor ce le revin; respectării neutralității de gen în cazul elaborării și implementării politicii de remunerare; politicilor privind conflictele de interese ale angajaților rezultate din relațiile anterioare; completării politicii privind numirea membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie cu un plan de succesiune, o politică de promovare a diversității în cadrul organului de conducere și o politică de inițiere și de formare a membrilor organului de conducere și a persoanelor care dețin funcții-cheie etc.
Prin Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.220/2025 a fost aprobat Regulamentul cu privire la tratamentul riscului de credit al contrapărții pentru bănci, care are drept scop tratamentul nou aferent reglementării managementului riscurilor, și anume în ceea ce privește tratamentul aplicabil riscului de credit al contrapărții, în special prin introducerea unor cerințe de fonduri proprii și noi metode de determinare a valorii expunerii pentru contractele bilaterale cu instrumente financiare derivate, tranzacții de răscumpărare, operațiuni de dare sau luare de titluri sau mărfuri cu împrumut, tranzacții cu termen lung de decontare și tranzacții de creditare în marjă.
În contextul angajamentului Băncii Naționale a Moldovei de aliniere a legislației Republicii Moldova în domeniul bancar la acquis-ul Uniunii Europene, prin Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.221/2025, s-a aprobat Regulamentul privind tratamentul prudențial al securitizărilor, care reprezintă cadrul normativ secundar aferent tratamentului prudențial al securitizărilor.
Aprobarea Regulamentului privind efectul de levier a determinat necesitatea modificării și completării Instrucțiunii cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere (aprobată prin HCE al BNM nr.117/2018). Astfel, HCE al BNM nr.252/2025 privind modificarea Instrucțiunii cu privire la prezentarea de către bănci a rapoartelor COREP în scopuri de supraveghere și Regulamentului privind efectul de levier (privind raportarea efectului de levier) are drept scop modificarea anexei nr.102, în baza căreia BNM a monitorizat indicatorul efectului de levier al băncilor și aprobarea noului formular de raportare a informațiilor cu privire la indicatorul efectului de levier.
Necesitatea aprobării noului cadru normativ aferent cerinței de fonduri proprii pentru riscul operațional derivă din modificările efectuate în cadrul normativ european, care a substituit multiplele abordări (abordarea de bază, abordarea standardizată și abordarea avansată de evaluare) cu una singură – noua abordare standardizată. Astfel, prin HCE al BNM nr.311/2025, a fost abrogat Regulamentul cu privire la tratamentul riscului operațional pentru bănci potrivit abordării de bază şi abordării standardizate (aprobat HCE al BNM nr.113/2018) și aprobat Regulamentul privind cerința de fonduri proprii pentru riscul operațional care are drept scop stabilirea formulei conform căreia se calculează cerința de fonduri proprii pentru riscul operațional, stabilirea necesității calculării pierderii anuale din riscul operațional și obligarea băncilor de a dispune de cadru de gestionare a riscului operațional. De asemenea, au fost ajustate prevederile Regulamentului privind cadrul de administrare a activităţii băncilor (aprobat prin HCE al BNM nr.322/2018) și ale Regulamentului cu privire la cerinţele de publicare a informaţiilor de către bănci (aprobat prin HCE al BNM nr.158/2020) cu prevederile noului cadru de reglementare a cerinței de fonduri proprii pentru riscul operațional.
În același timp, pe parcursul anului 2025, Banca Națională a Moldovei a continuat procesul de ajustare a cadrului legal al Republicii Moldova în domeniul valutar, în concordanță cu legislația Uniunii Europene care vizează Capitolul 4 - Libera circulație a capitalului.
În acest context și în vederea realizării Planului național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană 2024–2027 (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 829/2023), proiectul de lege elaborat de BNM pentru modificarea Legii nr. 62/2008 privind reglementarea valutară a fost adoptat de Parlament prin Legea nr. 124/2025, intrată în vigoare la 12 iulie 2025.
În acest sens, prin Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.253/2025, au fost aprobate modificări la Regulamentul nr.165/2019 privind unele aspecte aferente exportului şi importului de numerar şi cecuri de călătorie de către bănci, prin care au fost abrogate prevederile aferente eliberării de către Banca Națională a Moldovei a autorizațiilor în favoarea băncilor pentru exportul din/importul în Republica Moldova de numerar în moneda națională, obligației de a prezenta autorizația Băncii Naționale a Moldovei organelor vamale, precum și alte prevederi aferente procedurii de autorizare a operațiunilor în cauză.
Prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr. 254/2025 a fost aprobată Instrucțiunea privind raportarea la Banca Națională a Moldovei de către casele de schimb valutar și hoteluri (în vigoare din 01.01.2026), menirea căreia a fost optimizarea cadrului normativ aferent raportării la Banca Națională a Moldovei despre cursurile valutare zilnice și operațiunile de schimb valutar lunare efectuate de către casele de schimb valutar și hoteluri și facilitarea aplicării respectivelor norme de către acestea. Suplimentar, au fost ajustate normele ce vizează consecutivitatea reflectării în rapoarte a cursurilor valutelor de către casele de schimb valutar și hoteluri și precizate unele aspecte aferente raportării despre cursurile valutare, ținând cont de frecvența de modificare a acestora. Concomitent cu aprobarea instrucțiunii noi, au fost abrogate două acte normative ce țin de prezentarea la Banca Națională a Moldovei a rapoartelor de către casele de schimb valutar şi hoteluri.
Hotărârea Comitetului executiv al BNM nr.255/2025 a operat modificări la Regulamentul nr. 14/2009 privind eliberarea de către Banca Națională a Moldovei a autorizațiilor pentru scoaterea mijloacelor bănești din Republica Moldova, Regulamentul nr. 51/2009 privind autorizarea unor operațiuni valutare de către Banca Națională a Moldovei, Regulamentul nr. 216/2015 privind conturile rezidenților în străinătate, Regulamentul nr. 304/2016 privind licențierea unităților de schimb valutar, Regulamentul nr. 335/2016 privind activitatea unităților de schimb valutar. Modificările în cauză se referă la excluderea cerinței de prezentare, de către solicitanții de autorizații, Băncii Naționale a Moldovei a documentelor de identificare/identitate, completarea condițiilor de autorizare, precizarea temeiului de refuz de autorizare în contextul aplicării măsurii restrictive internaționale pe teritoriul Republicii Moldova (la operațiunea de deschidere a contului la banca nerezidentă), precizarea normelor care vizează cazurile de suspendare/reluare/încetare a activității de schimb valutar în contextul unor evenimente neprevăzute (cum ar fi, defecțiuni tehnice ale sistemului de supraveghere și înregistrare video a activității de schimb valutar).
Prin aceste inițiative, Banca Națională a Moldovei contribuie la modernizarea sistemului financiar național și la avansarea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Astfel, demersurile constante de armonizare legislativă consolidează transparența, stabilitatea și reziliența sectorului bancar, în beneficiul economiei și al cetățenilor.
