Raport de evaluare a stabilității financiare, trimestrul I 2025
Sumar
În urma analizelor efectuate la situația de la finele trimestrului I 2025, sectorul bancar a demonstrat un nivel adecvat de reziliență la risc. Indicele de stres financiar a înregistrat valoarea de 0,43, sub pragul de stres stabilit de 0,51, reflectând condiții de funcționare normale în sistemul financiar. Nivelul vulnerabilității sectorului bancar s-a situat la -0,46, sub pragul de semnal de zero, sugerând o absență acumulării riscurilor sistemice.
Riscul de contagiune directă rămâne scăzut, în principal datorită faptului că băncile mențin o expunere predominantă față de instituții de credit din afara țării. Rețeaua interbancară, deși relativ concentrată, nu prezintă semne de tensiune sistemică, iar riscurile asociate interconectărilor sunt limitate. Concomitent, nu au fost identificate semnale privind o concentrare sectorială excesivă a creditelor. Expunerile băncilor față de instituțiile financiare nebancare (IFN) și-au continuat tendința de creștere pentru al patrulea trimestru consecutiv, înregistrând o majorare de 3,2% față de trimestrul precedent, până la 3 515,6 milioane MDL, echivalentul a 4,0% din portofoliul total de credite. Este de menționat că toate creditele acordate către IFN-uri au fost clasificate în categorii performante.
Conform opiniei băncilor, exprimate în cadrul sondajului privind creditarea bancară, standardele de creditare s-au menținut constante în cazul creditelor acordate societăților nefinanciare și au fost relaxate ușor în cazul creditelor acordate populației. Totodată, cererea de credite a înregistrat o majorare din partea societăților nefinanciare și o majorare ușoară din partea populației.
Volumul total al creditelor imobiliare noi acordate de bănci s-a majorat 120,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, dar s-a diminuat cu 9,6% față de trimestrul precedent, totalizând 2 852,2 milioane MDL. În același timp, volumul creditelor de consum noi s-a majorat cu 35,8% față de perioada similară a anului anterior, dar a înregistrat o scădere trimestrială de 0,9%, însumând 3 591,2 milioane MDL. Din perspectiva calității portofoliului de credite bancare, se observă o ușoară îmbunătățire: soldul creditelor expirate aferente persoanelor juridice s-a diminuat cu 9,3% față de trimestrul precedent, iar ponderea acestora în totalul creditelor acordate acestui segment a scăzut la 1,8%. În același timp, pentru persoanele fizice, s-a înregistrat o majorare cu 13,3% a creditelor expirate, cu o pondere de 1,6% în totalul creditelor aferente acestui segment.
Profilul de risc al debitorilor persoane fizice se menține prudent, cu 73,0% din creditele noi înregistrând un raport dintre serviciul datoriei și venituri (RSDV) sub 40%, iar 93,1% sub limita de 55%. De asemenea, 93,4% dintre aceste credite au fost acordate cu un raport dintre valoarea creditului și garanții (RCG) sub 80%.
Piața imobiliară rezidențială cunoaște o creștere accelerată a prețurilor atât pe segmentul primar, cât și pe cel secundar, concomitent cu scăderea numărului de tranzacții. Astfel, indicele prețurilor de ofertă a locuințelor în Chișinău (RPPI) a atins nivelul de 211,7% (creștere trimestrială de 18,4% și anuală de 35,4%), marcând astfel cea mai rapidă expansiune a acestui indicator din perioada 2019 până în prezent.
Riscul de credit continuă să reprezinte principalul risc pentru sectorul bancar. În cadrul analizei de senzitivitate a ratei fondurilor proprii la înrăutățirea calității creditelor, ramura care ar avea cel mai mare impact asupra erodării ratei fondurilor proprii, în condițiile creșterii creditelor neperformante, conform standardelor prudențiale, ar fi creditele acordate pentru imobile/procurarea și construcția acestora. În ceea ce privește riscul de lichiditate, băncile se mențin pe o poziție rezistentă în raport cu riscul de lichiditate, având rezerve solide de active lichide pentru a face față situațiilor de criză. Potențiale deficite de lichiditate se atestă doar în cele mai severe scenarii cu o plauzibilitate mai redusă de materializare.
În concluzie, condițiile actuale nu indică asupra unor semnale privind acumularea vulnerabilităților sistemice sau a unui risc sistemic excesiv. Evaluările realizate reflectă o capacitate adecvată de absorbție a șocurilor de către instituțiile financiare supravegheate.
