Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Raport asupra inflației nr.2, mai 2013
Agregatele monetare sunt indicatorii utilizaţi pe larg în cazul analizei monetare care presupune studiul fenomenului de creaţie monetară, dar şi a modificărilor consemnate în structura şi dimensiunea masei monetare cu efectele ulterioare.
Importanţa agregatelor monetare poate fi justificată prin rolul acestora în calitate de:
- indicator statistico-monetar ce permite măsurarea masei monetare şi explicarea modificării acesteia în timp ca urmare a influenţelor de natură economică, politică sau socială, ce acţionează atât pe plan intern, cât şi extern;
- instrument indirect de politică economică pentru atingerea obiectivelor intermediare de politică monetară (regimul de ţintire a agregatelor monetare).
Având în vedere că, structura şi numărul agregatelor monetare sunt diferite de la o ţară la alta, în funcţie de gradul de dezvoltare a pieţei financiare şi de situaţia economică a ţării, sunt necesare criterii comune conform cărora vor fi clasificate aceste agregate. În acest sens, au fost elaborate standarde la nivel internaţional de către organizaţiile internaţionale, precum ar fi Fondul Monetar Internaţional sau Banca Centrală Europeană, în baza cărora se fundamentează metodologia de calcul a agregatelor monetare.
Utilizarea agregatelor monetare presupune definirea conceptuală şi evaluarea cantitativă a acestor indicatori, luând în consideraţie următoarele particularităţi similare agregatelor monetare independent de ţară:
1. caracter progresiv al agregatelor după regula că cel mai mic agregat se conţine în toate celelalte, iar agregatul cel mai mare include toate agregatele mai mici.
2. divizarea acestora conform criteriului lichidităţii, ordinea acestora ne fiind întâmplătoare (spre exemplu, în cazul Republicii Moldova M0 fiind agregatul cu cea mai înaltă lichiditate, iar M3 fiind format din active cu un grad mai redus al lichidităţii).
3. sunt indicatori de stoc, care de regulă sunt definiţi la o dată anumită (ex. 31 decembrie 2012, similar graficului nr.1.).
Tabelul nr.1: Definirea agregatelor monetare în Republica Moldova |
||||
|
M0 |
M1 |
M2 |
M3 |
Bani în circulaţie |
X |
X |
X |
X |
Depozite la vedere |
|
X |
X |
X |
Depozite la termen |
|
|
X |
X |
Instrumentele pieţei monetare |
|
|
X |
X |
Depozite în valută străină |
|
|
|
X |
Conform metodologiei elaborate de către BNM, structura masei monetare pentru Republica Moldova este reprezentată în tabelul nr.1, fiind formată din 4 agregate monetare (spre exemplu, în Franţa şi Anglia se operează, de asemenea, cu 4 agregate monetare, iar în SUA, acestea sunt în număr de 6).
În cazul Republicii Moldova, pe parcursul anilor 1994-2008 agregatele monetare au servit o bună parte de timp ca obiectiv intermediar pentru politica monetară, perioadă în care obiectivul stabilităţii preţurilor s-a realizat prin intermediul ţintirii agregatelor monetare. Începând cu anul 2009 aceşti indicatori statistico-monetari sunt utilizaţi în analiza economică pentru determinarea din timp a efectelor inflaţioniste.
Datele din statistica monetară disponibile la sfârşitul anului 2012 reflectă componenţa agregatului monetar M3 conform graficului nr.1. Cele mai mari ponderi le au depozitele la termen şi cele în valută străină, deţinând câte 29.0 la sută în M3, restul componentelor având ponderi mai mici, banii în circulaţie – 27.0 la sută, iar depozitele la vedere –15.0 la sută. În graficul nr.2. sunt reflectate modificările structurale ale masei monetare pe parcursul anilor 2000-2012. Cele mai semnificative schimbări au survenit în ponderile depozitelor la termen, care au fost în continuă creştere pe parcursul perioadei observabile, de la 15.7 la sută până la 28.9 la sută, concomitent cu diminuarea pronunţată a ponderii banilor în circulaţie de la 41.9 la sută la finele anului 2000 până la 26.7 la sută la 31 decembrie 2012. Reducerea banilor în circulaţie este o consecinţă a dezvoltării segmentului de piaţă pe care sunt tranzacţionaţi banii electronici, iar majorarea ponderii depozitelor la termen denotă încrederea deponenţilor în stabilitatea sistemului financiar bancar al ţării şi dezvoltarea acestui sector în ultimii 10 ani.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare