Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Raport asupra inflației nr.1, februarie 2013
În general, influența variației prețului la carburanți asupra ratei inflației poate fi divizată în trei tipuri de efecte:
1. Efectul direct – se referă la creșterea directă a prețurilor carburanților în cadrul coșului indicelui prețurilor de consum;
2. Efectul indirect – este legat de variația costurilor de producție (ex. cheltuielile de transport, cheltuielile aferente lucrărilor agricole);
3. Efectele de runda a doua – apar ca urmare a creșterii costului de trai. Astfel, muncitorii cer mărirea salariilor pentru a-și menține puterea de cumpărare a venitului disponibil.
De menționat că, primele două efecte sunt percepute pe termen scurt, în timp ce efectele de runda a doua sunt sesizate pe termen mediu.
În continuare propunem un exemplu simplu ce aduce claritate în afirmaţiile de mai sus. În cazul în care prețul combustibililor a crescut cu 10.0 la sută, iar ponderea acestora în coșul IPC este de 0.05, prin urmare, ponderea celorlalte produse și servicii cumulativ constituie 0.95. Totodată, presupunem că ponderea combustibilului în costurile totale de producție constituie 20.0 la sută. De menționat că, majorarea prețurilor pentru alte bunuri și servicii va depinde de capacitatea producătorilor de a substitui între combustibili și alte cheltuieli. Deci, conform datelor menționate anterior putem determina care va fi efectul unei creșteri a prețurilor la carburanți cu 10.0 la sută asupra IPC total.
Efectul direct aferent acestei creșteri va fi de 0.5 la sută (0.05*10 % = 0.5%). Totodată, asumând că elasticitatea producătorilor de substituție cu alte cheltuieli este zero, atunci efectul indirect va constitui 1.9 la sută (0.2*10%*0.95 = 1.9%). Deci, putem concluziona că, în baza calculelor prezentate anterior, o creștere a prețurilor la carburanți cu 10.0 la sută va genera un efect cumulativ asupra IPC de 2.4 la sută (suma dintre efectul direct și cel indirect 0.5%+1.9%=2.4%).
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare