Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Raport asupra inflației nr.2, mai 2016
Începând cu anul 2012, cotaţiile internaţionale la materiile prime au avut în medie trenduri constant negative. Aceasta a fost una din cauzele care a generat schimbări structurale în evoluţia economiei mondiale. În această perioadă s-a accentuat tendința de temperare a activităţii în economiile emergente şi în curs de dezvoltare, iar economiile avansate au progresat gradual. În medie, conform calculelor în baza indicilor preţurilor publicate de FMI, în 2012, preţurile internaţionale la materiile prime au scăzut în medie cu 3.2 la sută, în 2013 - cu 1.6 la sută, în 2014 - cu 6.3 la sută şi în anul 2015 - cu 35.3 la sută. Accentuarea severă a cotaţiilor materiilor prime în 2015 a derivat din diminuarea în medie cu 17.1 la sută a preţurilor la produsele alimentare, cu 23.1 la sută a preţurilor la metale şi cu 44.8 la sută a preţurilor la resursele energetice (graficul nr.1).
Factorii de bază ai reducerii preţurilor la materiile prime au fost reprezentați de diminuarea cererii mondiale, abundenţa ofertei şi aprecierea dolarului SUA. Pot fi evidenţiate două etape ale declinului cotaţiilor materiilor prime: în prima etapă cererea slabă din economiile avansate şi aprecierea dolarului SUA au determinat reducerea preţurilor la materiile prime şi respectiv periclitarea sectorului extractiv din economiile emergente, iar în etapa a doua temperarea din economiile emergente a contribuit şi mai mult la diminuarea cererii mondiale.
În anii ulteriori crizei economice din 2008-2009, dolarul SUA s-a apreciat uşor în comparaţie cu alte monede de circulaţie internaţională. Indecele USDIndicele USD (USD index) măsoară performanța dolarul SUA față de un coș de valute: EUR, JPY, GBP, CAD, CHF și SEK ((+) apreciere, (-) depreciere). a înregistrat în anii 2010-2011 şi 2013-2015 doar creşteri medii anuale pozitive, adică dolarul SUA s-a apreciat. În anul 2013, indicele USD s-a diminuat în medie cu 0.9 la sută (graficul nr.2). Aprecierea treptată a dolarului SUA s-a datorat recuperării economiei SUA şi în special diminuării ratei şomajului în SUA, ceea ce a determinat ca SRF să încheie în anul 2015 programele de stimulare monetară. Aprecierea dolarului SUA a determinat reducerea cotațiilor la materiile primeLa burse se efectuează cotarea materiilor prime în dolari SUA.Totodată, ţările emergente şi în curs de dezvoltare dependente de exporturile de materii prime s-au confruntat cu deprecierea semnificativă a monedelor locale faţă de dolarul SUA. De exemplu în Ucraina, producţia industrială din sectorul metalurgic s-a contractat patru ani consecutiv ( 2012 – minus 3.6 la sută, 2013 – minus 5.3 la sută, 2014 – minus 14.5 la sută, 2015 – minus 16.1 la sută), iar hrivna ucraineană s-a depreciat faţă de dolarul SUA în medie cu 48.7 şi 83.8 la sută în anul 2014 şi respectiv anul 2015. De menționat că conflictul armat din estul Ucrainei a avut de asemenea un impact negativ semnificativ asupra industriei extractive și metalurgice din Ucraina, dat fiind concentrarea carierilor și a uzinelor metalurgice în regiunea respectivă.
Abundenţa de ofertă în perioada menţionată a fost o altă cauză a reducerii preţurilor la materiile prime. Un exemplu îl reprezintă preţurile la grâu care, după recolta bogată la nivel mondial din 2012, au fost în continuă scădere. Totodată, în anii ce au urmat, recolta a continuat să fie satisfăcătoare, iar comerţul slab a sporit şi mai mult oferta de grâu la nivel mondial (graficul nr.3). Alte produse alimentare, în perioada analizată, au fost sub incidenţa interdicțiilor de export, ceea ce la fel a contribuit la creşterea ofertei şi respectiv la diminuarea preţurilor. De exemplu, interdicţiile de import pentru produsele lactate din Uniunea Europeană impuse de către Federaţia Rusă şi cererea redusă din China au contribuit la diminuarea în medie cu 28.5 la sută a preţurilor la produsele lactate în anul 2015.
În 2014-2015, un alt fenomen semnificativ în economia mondială a fost reducerea preţurilor la petrol. Surplusul de petrol înregistrat la nivel mondial a fost cauzat iniţial de majorarea nivelului producţiei din ţările non-OPEC, ulterior, în anul 2015, crescând în proporţie similară atât producţia de petrol din ţările OPEC, cât şi din ţările non-OPEC (graficul nr.4). Justificarea creşterii nivelului producţiei de petrol în condiţiile diminuării preţurilor a fost menţinerea şi chiar majorarea cotelor de piaţă, în condiţiile în care unele sonde nerentabile au fost închise, iar investiţiile în domeniu au fost diminuate drastic.
Perspectivele pentru anul 2016 sunt relativ satisfăcătoare, se mizează că sporirea cererii mondiale va contribui la majorarea treptată a cotaţiilor materiilor prime. De asemenea, politicile monetare stimulative din unele economii avansate sunt îndreptate spre sporirea consumului care va contribui la majorarea preţurilor la materiile prime. Un alt factor care ar putea contribui la majorarea cotaţiilor la produsele alimentare îl reprezintă anticipările negative privind recolta în unele regiuni, în urma atestării unor condiţii agrometeorologice nefavorabile. În același timp, tendinţa de apreciere pe termen mediu a dolarului SUA se menţine (anticiparea majorării treptate a ratelor dobânzilor SRF), ceea ce ar putea condiţiona diminuarea în continuare a preţurilor internaţionale la materiile prime. Totuşi, majoritatea experţilor sunt de părere că volatilitatea cotaţiilor materiilor prime va fi vădit mai redusă comparativ cu anii precedenţi, ceea ce va facilita prognoza trendurilor pe termen scurt.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare