Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Raport asupra inflației nr.3, august 2015
Creşterea preţurilor la bunurile şi serviciile pentru consumatori este determinată atât de factori de piaţă, cât şi de factori administrativi, cum ar fi modificarea unor impozite şi taxe ce au rolul primordial de a asigura acumularea veniturilor la bugetul de stat.
Accizul este un impozit general de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum. Având în vedere faptul că, cotele acestuia sunt revizuite periodic, de regulă la începutul fiecărui an, iar produsele supuse accizării sunt cuprinse în structura IPC, dinamica cotelor accizelor reprezintă o informaţie necesară şi importantă în procesul de analiză şi prognozare a inflaţiei. Or, delimitarea impactului factorilor administrativi asupra inflaţiei, pe lângă alţi factori ce pot fi numiţi de natura ofertei, de cei ce afectează cererea agregată este imperativă în procesul de fundamentare corectă şi în timp util a acţiunilor de politică monetară.
Conform articolului 122 din Codul fiscal al Republicii Moldova, cotele accizelor se stabilesc:
a) în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;
b) ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., sau de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luând în considerare impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi T.V.A.
Printre principalele componente din cadrul IPC supuse accizării sunt băuturile alcoolice, ţigările, carburanții şi mijloacele de transport. Ca rezultat, preţul acestora pentru consumatorul final va cuprinde şi cota accizului respectiv. Ponderea componentelor menţionate mai sus în IPC constituie aproximativ 9.0 la sută. În acest fel, revizuirea periodică a cotelor accizelor, de regulă în direcţia majorării, determină un impact sesizabil asupra creşterii nivelului general al preţurilor.
Celelalte mărfuri la care sunt aplicate accizele, cum ar fi bijuteriile, parfumurile, blănurile, unele aparate electronice şi chimice etc. au o pondere minoră în structura IPC, astfel încât modificarea cotelor acestora nu influențează substanțial creşterea nivelului preţurilor.
Perioada de reflectare a majorării cotelor accizelor în creşterea preţurilor constatată de autoritatea statistică este, în mare măsură, determinată de specificul produsului la care este aplicat accizul. În acest sens, în cazul mărfurilor pentru care deţinerea stocurilor mari este problematică sau implică costuri semnificative, cum ar fi carburanţii spre exemplu, schimbările de accize vor fi simţite de consumatorul final relativ repede, astfel impactul direct al acestora va fi mai simplu de estimat. În același timp, în cazul mărfurilor pentru care deţinerea stocurilor considerabile nu generează costuri foarte mari, cum ar fi ţigările, impactul majorării accizelor urmează a fi dispersat pe o perioadă mai îndelungată de timp aferentă epuizării stocurilor vechi. Acest fapt implică dificultăţi în estimarea consecinţelor majorării accizelor asupra inflaţiei.
Pentru unele categorii de mărfuri majorarea cotelor accizelor a fost minoră, în timp ce pentru altele, cum ar fi cele la combustibili şi ţigări, a fost considerabilă. Dinamica ascendentă a cotei accizelor la combustibili şi ţigări din IPC poate fi observată în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 1
|
Unitatea de măsură |
2009 |
2010 |
2011 |
2012 |
2013 |
2014 |
2015 |
Benzină |
lei/tona |
1 800 |
2 700 |
2 700 |
2 885 |
3200 |
3500 |
3714 |
Motorină |
lei/tona |
750 |
1125 |
1125 |
1200 |
1330 |
1455 |
1544 |
Gaz lichefiat |
lei/tona |
0 |
0 |
0 |
1800 |
1995 |
2180 |
2313 |
Ţigarete cu filtru (ad valorem) |
% de la valoarea în lei |
12% |
12% |
18% |
24% |
30% - 24% (august) |
24% |
18% |
Ţigarete cu filtru (fix) |
lei/1000 bucăţi |
6.6 |
6.6 |
10 |
20 |
30 lei - 45 lei (august) |
75 |
200 |
Astfel, accizele pentru carburanţi au înregistrat o majorare de 50 la sută în anul 2010. Ulterior, în anii 2012, 2013 şi 2014 creşterile au fost semnificative, dar mai puţin pronunţate. În anul 2014 cota accizului benzinei şi motorinei a constituit 3500 MDL/t şi 1445 MDL/t, majorându-se cu 9.4 la sută comparativ cu anul 2013. Conform estimărilor, această majorare a determinat o creştere cu circa 1.0 la sută a componentei carburanţi din cadrul IPC. În mod similar, cota accizei pentru gazul lichefiat s-a majorat cu circa 9.3 la sută până la valoarea de 2180 MDL/t, fapt ce a determinat o creştere a acestei componente în cadrul IPC cu circa 1.1 la sută la începutul anului 2014.
În cazul ţigărilor estimarea impactului majorării accizelor este mai dificilă din cauza existenţei a două componente, dar şi a diversităţii tipurilor de ţigări. Cota accizelor s-a majorat atât pentru partea fixă cât şi pentru partea ad valorem. Astfel, în anul 2014 partea ad valorem a ajuns la 24.0 la sută, faţă de 12.0 la sută în anul 2009, iar pentru partea fixă a constituit 75 MDL, față de 6.6 MDL în anul 2009.
Similar anilor precedenți, politica fiscală pentru anul 2015 prevede majorarea accizelor. Politica bugetar-fiscală pentru 2015 prevede o creştere până la 200.0 MDL a accizului pentru 1000 de ţigări. A doua componentă a acestei taxe, ce vizează valoarea de pe raft, s-a diminuat, totuși, de la 24.0 la sută până la 18.0 la sută. O altă majorare de acciz vizează carburanţii. Pentru o tonă de benzină, accizul a crescut cu peste 200 MDL, iar în cazul motorinei cu circa 100.0 MDL. De asemenea, a fost majorat accizul pentru o tonă de gaz.
Totuși, având în vedere faptul că politica bugetar-fiscală a fost adoptată cu întârziere, o parte din majorările de accize au avut deja un impact în trimestrul II, în cazul carburanților. În același timp, în cazul țigărilor impactul se va resimți în a doua jumătate a anului curent.
Majorările sus-menționate au fost efectuate în vederea ajustării graduale a accizelor la nivelul ţărilor din regiune, inclusiv la standardele europene, fapt ce va permite acumularea de noi surse financiare la buget, precum şi diminuarea consumului articolelor din tutun care au o influenţă negativă asupra sănătăţii populaţiei şi dezvoltării societăţii în general.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare