Casetă extrasă din:

Raport asupra inflației nr.1, februarie 2013

Prețurile exercită o influență considerabilă asupra nivelului de trai al populației, iar prețurile la produsele alimentare ocupă cea mai mare pondere în coşul de consum al indicelui prețurilor de consum calculat de BNS. În contextul menținerii stabilității prețurilor, este necesară studierea, analiza și prognoza factorilor interni și externi care influențează preţurile la produse alimentare. Sectorul agricol din Republica Moldova ocupă o pondere semnificativă în economia națională – de aici și importanța factorilor interni de influență a prețurilor la produsele agricole și, respectiv, la produsele alimentare. Totuși, o bună parte din produsele alimentare consumate în Republica Moldova sunt importate, ceea ce înseamnă că orice influență din partea factorilor externi va fi resimțită în evoluția prețurilor interne la produsele alimentare. Cei mai importanți factori externi care influențează prețurile la produsele alimentare sunt:

1. prețurile internaționale la produsele alimentare;

2. condițiile agrometeorologice din regiune;

3. prețurile la combustibili.

Un factor important care contribuie la formarea prețurilor produselor alimentare este volatilitatea prețurilor producției agroalimentare pe piețele internaționale. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) prezintă lunar Indicele prețurilor produselor alimentare mondiale (indicele FAO), care este o măsură a schimbării lunare a prețurilor internaționale ale unui coș de produse alimentare. Indicele FAO este calculat din media indicilor de preț a 5 grupe de materii prime (cereale, oleaginoase, lactate, carne și zahăr), ponderate cu cotele medii de export ale fiecărei grupe pentru anii 2002-2004. În total, 55 de cotații ale materiilor prime sunt considerate de specialiștii FAO ca reprezentând prețurile internaționale ale produselor alimentare. Avantajul utilizării în calcule, analize și prognoze a seriei de timp a indicelui FAO constă în surprinderea evoluției prețurilor de pe piețele externe, care prin intermediul importurilor este propagat în evoluția prețurilor interne la produsele alimentare. Dezavantajul utilizării indicelui FAO este amploarea informației pe care o reprezintă și care în unele cazuri este irelevantă pentru situația din Republica Moldova (de exemplu o pondere importantă în indicele FAO o ocupă prețurile la trestia de zahăr din Brazilia, sau prețurile la lactate din Australia și Noua Zeelandă, ceea ce are o corelația redusă cu prețurile la produsele respective sau similare din Republica Moldova) (Graficul nr.1).

Unul din factori principali care determină volumul, calitatea și prețul producției agricole în Republica Moldova este deficitul sau surplusul de precipitații. Secetele au devenit un fenomen natural relativ frecvent și previzibil, și poartă un caracter cronic, la fiecare 5-7 ani înregistrându-se secete severe, care cuprind întreg teritoriul republicii sau/și întreaga zonă de Sud-Est și Est a Europei. Condițiile climaterice, de regulă, sunt aceleași în întreaga regiune, astfel secetele sau inundațiile de obicei au loc concomitent în Republica Moldova, România și Ucraina. Așadar, prețurile de vânzare ale producției agricole din regiune prezintă în cele mai dese cazuri o evoluție asemănătoare, ceea ce face ca acest indicator să reprezinte o sursă de informație de valoare pentru analize și comparații macroeconomice (Graficul nr. 2). Totodată, prețurile de comercializare a producției agricole din regiune sunt o sursă utilă pentru explicarea sau/și predicția evoluției importului și exportului de produse agricole din regiune și, evident, influența acestora asupra prețurilor interne la produsele alimentare. De exemplu în urma secetei severe din anul 2009 din Federația Rusă, piața internă s-a confruntat cu un deficit semnificativ de hrișcă, iar prețurile pentru acest produs practic s-au triplat.

De asemenea, prețurile la producția agricolă și produsele alimentare sunt influențate semnificativ atât pe piețele externe, cât și pe piaţa internă de volatilitatea prețurilor la resursele energetice și, în special, la combustibili (Graficul nr. 1). Creșterea prețurilor la petrol, mai ales în perioadele intensificării lucrărilor de sezon în agricultură, în cele mai dese cazuri contribuie la majorarea cheltuielilor agricultorilor, ceea ce respectiv conduce la creșterea prețurilor pentru produsele agricole. Pe lângă toate acestea, mai există și factorul speculativ și, dată fiind multitudinea de intermediari din lanțul de distribuție a produselor alimentare, sensibilitatea în sensul creșterii prețurilor la produsele alimentare pe piața internă în urma creșterii prețurilor la petrol este semnificativă.