Casetă extrasă din:
Raport asupra inflației nr.1, februarie 2017
După mai bine de trei ani de creșteri continue, în primăvara și în toamna anului 2016, prețurile la medicamente au avut o dinamică negativă pronunțată (figura nr. 1), sub influența unor modificări legislative, precum și ca urmare a negocierilor dintre Guvern și rețelele mari de farmacii.
Politica de stat în domeniul medicamentului prevede rolul Ministerului Sănătății și al Ministerului Economiei în formarea și controlul prețurilor la medicamente prin promovarea conceptelor reducerii cheltuielilor, aplicării adaosurilor comerciale diferențiate la prețuri. Aceste măsuri sunt menite să contribuie la diminuarea prețurilor la medicamente și să asigure accesibilitatea lor economică.
Astfel, ultimele ajustări în acest sens au fost efectuate în iulie 2015, cu intrarea în vigoare la 1 aprilie 2016. Conform acestora, au fost stabilite reguli noi cu privire la aplicarea adaosului comercial la vânzarea medicamentelor, acesta variind în funcție de prețul înregistrat în Catalogul național de prețuri de producător la medicamente. Conform estimărilor Ministerului Sănătății modificarea respectivă urma să determine diminuarea prețului medianic angro cu 4.35 la sută și a celui de farmacie cu 9.65 la sută. De asemenea, scăderea prețului urma să se producă pentru 80 la sută din medicamente în limitele estimative de 2.6-8.69 la sută în sectorul angro și în limitele 5.5-16.62 la sută în farmacii, fapt ce urma să constituie o scădere semnificativă, sesizată și de către consumatorul de medicamente. Totuși, scăderea prețurilor la medicamente consemnată de BNS a fost mai modestă și a constituit 1.6 la sută în luna aprilie 2016. Scăderea mai modestă a prețurilor la medicamente decât cea estimată poate fi atribuită structurii diferite a prețurilor la medicamente din catalogul utilizat de Ministerul Sănătății și a celor monitorizate de BNS în calculul IPC.
În conformitate cu prevederile Legii cu privire la medicamente, nr. 1409 din 17 decembrie 1997, Ministerul Sănătății este responsabil de crearea și administrarea Catalogului național de prețuri de producător la medicamente. Actualmente catalogul conține 4516 produse farmaceutice din 53 țări-producătoareactualizat la data de 21 decembrie 2016, dintre care, cea mai mare pondere o constituie medicamentele autohtone - 17.2 la sută, urmate de cele din Ucraina - cu 11.1 la sută și Germania - cu cca 6.5 la sută din totalul produselor farmaceutice prezente pe piață autohtonă (figura nr. 2).
Totodată, structura subcomponentului medicamente din cadrul IPC este determinată în baza cheltuielilor de consum ale populației și, prin urmare, este diferită de componentele incluse în catalogul sus-menționat și aproximează componentele prezente pe piață și utilizate de populație. Aceasta cuprinde 55 de elemente având ca origine 24 de țări, inclusiv Republica Moldova, a cărei pondere în volumul total al medicamentelor monitorizate reprezintă cca 16.4 la sută (figura nr. 2). Medicamentele de proveniență germană ocupă cea mai mare pondere din lista cheltuielilor populației - 18.2 la sută, urmate de cele din Ungaria cu cca 12.7 la sută. Ponderea semnificativă a medicamentelor din străinătate explică în mare parte, sensibilitatea pronunțată a acestora la fluctuațiile ratei de schimb, fenomen ce a fost observat mai ales pe parcursul anului 2015, când deprecierea considerabilă a monedei naționale a generat majorarea continuă a prețurilor la medicamentele monitorizate de BNS.
O altă măsură orientată spre scăderea prețurilor la medicamente au fost negocierile dintre Guvern și rețelele mari de farmacii din toamna anului 2016. Ca urmare a acestora, conform declarațiilor oficialilor, de la mijlocul lunii octombrie 2016 prețurile pentru 160 de denumiri comerciale ale medicamentelor de importanță socială ar fi trebuit să se reducă cu 40 la sută. Reducerea prețurilor a fost anunțată ca o inițiativă a companiilor farmaceutice mari pentru a asigura populația cu un spectru larg de medicamente ieftine și accesibile. În schimb, Guvernul a acordat companiilor farmaceutice un șir de facilități pentru a activa mai eficient pe piața din Republica Moldova. Astfel, au fost propuse condiții mai atractive de înregistrare a produselor farmaceutice noi, fiind micșorate tarifele cu 25 la sută. La fel, procedura de autorizare și reautorizare a medicamentelor a fost simplificată, precum și s-au redus cerințele pentru etichetare, ambalaj și prospectul preparatelor. Totuși, scăderea consemnată de BNS la componentul medicamente a fost de doar cca 2 la sută, fapt ce din nou ar putea fi atribuit structurii Catalogului național de prețuri, care reflectă toată gama produselor farmaceutice disponibilă pe piață, față de lista monitorizată de BNS, care se limitează doar la preparatele farmaceutice cu ponderi mai mari în structura cheltuielilor de consum ale gospodăriilor populației. De aceea, evoluțiile anunțate de organele abilitate cu privire la prețurile la medicamente nu se reflectă în mod complet în statistica oficială.
