• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.


  • Octavian Armașu, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Vladimir Munteanu, Prim-viceguvernator al Băncii Naţionale

    A doua zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde
17.12.2020

INTERVIU// Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, răspunde la întrebările instituțiilor mass-media din Republica Moldova

 

MOLDPRES

Care a fost, în opinia D-voastră,  cea mai importantă acțiune din multiplele pe care le-ați întreprins în anul 2020? În ce măsură v-a reușit să o realizați? Prin ce a fost semnificativ anul 2020 pentru sistemul bancar?

Anul 2020 a pus toate țările lumii în fața unei provocări deosebite, cu impact semnificativ asupra tuturor sectoarelor economiei. Restricțiile legate de pandemie au expus riscurilor și incertitudinilor, la fel, sistemul bancar din Republica Moldova, iar Banca Națională, ca regulator și autoritate de supraveghere, a acționat proactiv. A luat măsuri pentru a susține băncile, persoanele fizice și cele juridice. Cred că cel mai important este că prin acțiunile întreprinse am reușit să contribuim la menținerea unui sector bancar rezilient, dar și să sprijinim mediul de afaceri și populația.

Un pas important din acest an îl reprezintă încheierea memorandumului de înțelegere cu Banca Centrală Europeană în domeniul supravegherii bancare. Semnarea acestui document esențial cu una dintre cele mai influente bănci centrale din lume constituie o realizare semnificativă orientată spre fortificarea capacității de supraveghere bancară a Băncii Naționale a Moldovei.

Banca Națională a continuat actualizarea și fortificarea cadrului său de reglementare. La fel, voi menționa aprobarea Conceptului privind dezvoltarea domeniului de plăți din Republica Moldova. Acesta se referă la proiectele de modernizare a sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) al BNM și de implementare a schemei de plăți instant, ultimele fiind o abordare cu adevărat revoluționară în domeniu. Implementarea se va realiza în perioada 2021-2022.

Pe parcursul anului curent, legislația bancară a fost aliniată la standardele internaționale prin perfecționarea mecanismelor cantitative și calitative de administrare a băncilor, fapt ce contribuie la promovarea unui sector bancar sigur și stabil, la creșterea transparenței, încrederii în sectorul bancar autohton, la dezvoltarea noilor produse și servicii financiare.

Astfel, anul a fost plin de realizări, dar și de încercări și provocări pe care le-am depășit cu demnitate. Banca Națională a reușit să devină mai puternică și mai independentă.

Noi am acționat și vom acționa în interesul public, în interesul oamenilor care țin banii în sistemul bancar, care operează cu banii emiși de Banca Națională, pentru a le asigura cetățenilor stabilitate și condiții pentru dezvoltare și prosperare.

 

RADIO EUROPA LIBERĂ

Cum s-a întâmplat că doi din trei candidați la funcțiile de viceguvernatori propuși de dvs. parlamentului să fie respinși de comisia de profil pe motiv că nu ar întruni cerințele legale? E cam prima dată când se întâmplă așa ceva. Ce ne puteți spune: ce ascunde această respingere și cum o calificați?

Importanța aprobării acestor două candidaturi este crucială pentru a asigura continuitatea activității organului de decizie al Băncii Naționale a Moldovei - Comitetul executiv.

Banca Națională a adresat Președintelui Parlamentului Republicii Moldova, președintelui Comisiei juridice, numiri și imunități și  președintelui Comisiei economie, buget și finanțe o scrisoare, prin care solicită revizuirea deciziei Comisiei juridice, numiri și imunități și să fie considerată întrunirea de către doamna Maia Pîrcălab și domnul Constantin Șchendra a cerinței expuse în Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei față de experiența de muncă necesară ocupării funcției de viceguvernator. Sunt persoane integre, fără afiliere politică. Ambii au o bogată experiență în domeniul financiar-bancar, iar în ultimii ani activează în cadrul Băncii Naționale. La selectarea acestora s-a ținut cont în mod exclusiv de criteriile legale: integritate profesională, o bună reputație, experiență în domeniu etc.

În adresarea respectivă este reiterată experiența  vastă în domeniul financiar-bancar a acestor și corespunderea deplină a  acesteia cerințelor stipulate în lege.

Numirea noilor membri ai Comitetului executiv este foarte importantă în vederea asigurării dezvoltării strategice și durabile a BNM și a domeniului său de activitate, fiind totodată și o condiționalitate a semnării acordului cu FMI.

 

AGORA

În prezent, pe masa deputaților se află un proiect de lege care prevede, ca sectorul de creditare nebancară să fie trecut sub supravegherea BNM. La fel, la guvern se află un alt proiect de lege privind crowdfundingul (investiții și creditare), unde urmează să se stabilească dacă BNM sau CNPF e autoritatea care va autoriza și va supraveghea domeniul. Ne putem aștepta ca toată creditarea bancară și nebancară să treacă în subordinea BNM? În ce măsură această modificare va însemna și o înăsprire a condițiilor de reglementare?

Primul proiect a fost votat în parlament în ambele lecturi și legea respectivă a fost publicată în Monitorul Oficial. Începând cu 1 iulie 2023, Banca Națională devine autoritatea de supraveghere a asigurătorilor, reasigurătorilor și a intermediarilor în asigurări și reasigurări, a Biroului Național al Asigurătorilor de Autovehicule din Republica Moldova, a asociațiilor de economii și împrumut, a birourilor istoriilor de credit și a organizațiilor de creditare nebancară.

Începând cu 2018, CNPF deja a inițiat procesul de consolidare a supravegherii organizațiilor de creditare nebancară, care până atunci nu aveau o activitate reglementată.   BNM va asigura continuitatea reformelor în sector. Totodată, vrem să asigurăm o echidistanță a activităților, să stabilim reglementări proporționale cu riscurile asociate sectoarelor supravegheate. În acest mod orice instituție va fi subiect al unor cerințe similare pentru un anumit tip de activitate, de exemplu, în cazul acordării creditelor pentru consumatori.  Pornind de la ideea că în piață există nișe pentru toate tipurile de instituții financiare de creditare, ne punem ca scop să menținem concurența într-o manieră sănătoasă pentru instituție, piață, dar și să contribuim la asigurarea protecției consumatorilor.

În prezent,  la Ministerul Economiei și Infrastructurii este în proces de elaborare un proiect de lege cu privire la finanțarea participativă. La această etapă, proiectul prevede că CNPF este desemnată în calitate de autoritate de supraveghere. Acum este în proces de avizare la  BNM, iar ulterior va fi propus spre consultare publică și remis apoi spre  avizare tuturor părților interesate.

 

MOLDOVA 9

Care este poziția BNM față de anularea „Legii miliardului”, denumită oficial Legea privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat?

Executarea garanției de stat și neadmiterea decapitalizării băncii centrale prin emisiunea valorilor mobiliare de stat s-a făcut în scopul menținerii stabilității financiare a Republicii Moldova, fiind un element de salvgardare a sistemului financiar-bancar cerut de Fondul Monetar Internațional.

Anularea unei legi, al cărei obiectiv primar îl constituia protejarea interesului public de menținere a stabilității financiare, este un semnal foarte îngrijorător pentru partenerii de dezvoltare, investitorii locali și cei de peste hotare, punând în pericol credibilitatea Republicii Moldova privind capacitatea de a-și onora obligațiunile financiare.

Cu titlu generic, atenționam că orice inițiativă materializată atât prin proiecte de  lege sau prin mesaje publice, care au drept obiect  retragerea angajamentelor asumate de stat cu privire la salvgardarea sistemului financiar–bancar, precum  și orice eventual  demers de revizuire a  efectelor acestor angajamente  au puterea de a distruge nu numai încrederea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova, dar și să reducă la minimum ratingul de țară. Astfel, eforturile din ultimii ani depuse în procesul de reforme pe mai multe segmente, care au trezit interesul pentru Republica Moldova a mai multor investitori strategici de peste hotare cu reputație internațională, astăzi riscă să fie anihilate, iar deciziile investiționale să fie amânate pe un termen nedefinit. Credibilitatea țării riscă să se prăbușească în fața donatorilor care au fost deschiși până acum să sprijine Republica Moldova prin contribuții financiare imperioase în special pentru economia națională și, respectiv, pentru fiecare cetățean în parte. La fel, realizarea mandatului legal al BNM de asigurare și menținere a stabilității prețurilor pe termen mediu poate fi pusa sub presiune.

De aceea este important să ne concentrăm eforturile pe recuperarea banilor de pe urma fraudei și nu pe anulare de  legi, pentru ca statul să-și îndeplinească angajamentul asumat și să nu pună în pericol economia țării și, respectiv,  în dificultate majoră cetățenii.

 

INFOMARKET

Care este contribuția sectorului bancar în termeni financiari la susținerea agenților economici în condițiile actuale dificile ale pandemiei COVID-19 și ale crizei economice prin acordarea facilităților la plata creditelor, amânarea plaților, restructurarea creditelor etc. Ajutorul lor pentru agenții economici a fost real sau declarativ (în cifre)?

În condițiile dificile de criză cauzate de pandemie, băncile au fost receptive și au  oferit posibilitatea de amânare a plăților atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice.

Astfel, din partea persoanelor juridice au fost recepționate 1009 de solicitări de amânare a plăților cu un sold de 5,254 mil. lei sau 20% din portofoliul de credite al persoanelor juridice pe sector. Dintre aceste solicitări, 891 (sau 88%) au fost aprobate, soldul acestora fiind de 4,813 mil. lei. Totodată, ponderea soldului creditelor aprobate reprezintă 18% din portofoliul de credite al persoanelor juridice pe sector.

De asemenea, 21,625 persoane fizice (2,275.5 mil. lei sau 15.5% din portofoliul de credite al persoanelor fizice pe sector, în materie de sold) au solicitat amânarea plăților, aceasta fiind aprobată în proporție de 98%, cu un sold de 2,195 mil. lei.

 

REVISTA „BĂNCI ȘI FINANȚE”

Se pare că noul program cu FMI nu va fi semnat până la sfârșitul anului 2020, deși teoretic a fost posibilă aprobarea acestuia de către Consiliul de administrație al Fondului de două ori în acest an - în septembrie și decembrie anul curent. Care a fost motivul unei întârzieri atât de mari în punerea în aplicare a condițiilor prealabile ale fondului, de exemplu, aprobarea a trei viceguvernatori ai Băncii Naționale?

Din cauza unor inițiative nefaste, precum anularea Legii privind emisiunea obligațiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanțelor a obligațiilor de plată derivate din garanțiile de stat, Fondul Monetar va fi nevoit să facă un pas înapoi și eventualele negocieri cu FMI vor fi mult mai dificile, de asta sunt sigur.

Între acțiunile ce urmau să fie îndeplinite de către autoritățile naționale, după ce în luna iulie 2020 autoritățile Republicii Moldova și reprezentanții FMI au agreat la nivel de experți un Program de reforme economice, s-a înscris modificarea cadrului legislativ pentru consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei, precum și numirea de către parlament a noilor viceguvernatori ai BNM. Candidatura domnului Alexandru Savva pentru funcția respectivă a fost propusă parlamentului încă în luna mai 2020, după ce un post de viceguvernator a devenit vacant. Ulterior, după ce mandatele altor doi viceguvernatori au expirat în luna iulie a acestui an, am propus parlamentului candidaturi pentru aceste funcții. Toți candidații sunt foarte buni specialiști. Sunt persoane integre, responsabile, capabile să muncească în interesul statului și în beneficiul cetățenilor. 

Este cert că până la finele anului nu va fi semnat noul program cu FMI.

 

CAPITAL MARKET

Care e situaţia cu sechestrul pe activele de 2 miliarde de lei de la Victoriabank? Cât din cele 2 miliarde de lei prejudiciu a întors statului banca comercială?

Nu am detalii cu privire la derularea dosarului, dar măsura asiguratorie de punere sub sechestru este o măsură procesuală temporară. 

Pe data de 31.07.2020, BNM a fost informată de Procuratura Generală că a atribuit băncii BC ,,VICTORIABANK” S.A. calitatea procesual-penală în dosarul penal în privința fraudei din sistemul bancar autohton. În acest context, organul de urmărire penală a adus la cunoștința BNM că preconizează să pună sub sechestru bunurile BC ,,VICTORIABANK” S.A. Ulterior, BC,,VICTORIABANK” S.A. a informat BNM despre ordonanțele Procuraturii Anticorupție și încheierile Judecătoriei Chișinău cu privire la punerea sub sechestru a activelor băncii în sumă de aprox. 1,9 mld. lei, în mare parte, valori mobiliare de stat.

BC ,,VICTORIABANK” S.A. a anunțat în mod public că toate învinuirile care îi sunt înaintate vor fi demontate și că banca își va continua activitatea în mod normal.  Aceasta  are ca  acționar majoritar o bancă solidă cu o reputație foarte bună, cu un profil extraordinar în România, care a demonstrat că este foarte viabilă și puternică și cred că are suficient de multă experiență, suficient de multe lucruri bune pe care poate să le implementeze în Republica Moldova. De altfel, Banca Transilvania, la care mă refer, a venit în Moldova anume în procesul de reformare ca să ajute Republica Moldova la dezvoltarea sectorului financiar-bancar.

 

AGENȚIA „REUTERS”

Care este atitudinea Băncii Naționale față de ideea plasării de către Republica Moldova a eurobondurilor  în valoare de 500-700 milioane euro cu o scadență de cinci-șapte ani? Care poate fi rata dobânzii la bondurile moldovenești?

Plasarea obligațiunilor de stat pe piața externă în scop de acoperire a deficitului bugetar sau finanțare a unor proiecte investiționale de valoare și de durată este o practică internațională răspândită. Important este prețul și termenul de acordare a acestor bani care depind de ratingul țării și în cazul unor țări în curs de dezvoltare este simțitor pentru bugetul statului.

Una dintre cele mai mari restricții în cazul finanțării externe este destinația acestor fonduri, fiindcă utilizarea lor doar în scopuri de consum va reduce din posibilitățile financiare ale statului în perioadele viitoare. În cazul unor investiții va fi creată o plusvaloare care va permite rambursarea acestui împrumut fără a afecta cheltuielile statului.

 

AGENȚIA „INFOTAG”

Băncile comerciale investesc din ce în ce mai multe resurse în valorile mobiliare de stat. Există o limită în ceea ce privește modul în care băncile pot investi resurse în titluri de stat?

Valorile mobiliare de stat (negrevate cu sarcini şi libere de interdicții) sunt parte componentă a activelor lichide ale băncilor. În perioada 31.12.2019 – 30.09.2020, valorile mobiliare de stat pe sectorul bancar s-au majorat semnificativ cu 4 489,9 mil. lei sau 70,1%.

În prezent, nu există o limită reglementată a investițiilor băncilor în titluri de stat.

Vreau să menționez că activitatea de creditare în această perioadă a avut o creștere de 3 129,5 mil. lei sau 7,8%, în timp ce totalul activelor s-a majorat cu 7 467,8  sau 8,2%. Astfel, băncile au fost nevoite să investească mijloacele bănești libere și în astfel de instrumente care, spre deosebire de credite, poartă un risc imperceptibil, mai ales, în condițiile în care datoria de stat încă nu a ajuns la un nivel critic și este cu mult mai jos decât la țările din regiune.

 

NOI.MD

Cum poate fi utilizată o parte din rezervele valutare ale statului care depășesc volumul suficient pentru menținerea stabilității financiare și macroeconomice în Republica Moldova, inclusiv în perioada crizelor mondiale,  pentru creditarea statului și a businessului în scopul achiziționării de echipamente, materiale, servicii și tehnologii străine, promovării exporturilor?

Activele oficiale de rezervă sunt activele disponibile în orice moment și gestionate de autoritatea monetară pentru susținerea balanței de plăți și, după caz, reglarea dezechilibrelor acesteia, pentru menținerea încrederii în moneda națională și în economia națională în general. Conform Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, BNM păstrează și gestionează rezervele valutare ale statului și le menține la un nivel adecvat pentru realizarea politicii monetare și valutare ale statului.

În procesul de gestionare a rezervelor valutare, prioritatea BNM este de a asigura un grad înalt de siguranță și de lichiditate a investițiilor. Structura pe instrumente a rezervelor este aliniată practicilor prudente de gestionare recunoscute pe plan mondial, aplicate și de alte bănci centrale. Acest fapt asigură o expunere redusă la riscul de credit și cel de lichiditate. Păstrarea unei cote semnificative a rezervelor pe conturi overnight la bănci centrale, dar și investițiile în instrumente financiare lichide asigură accesul imediat la mijloace financiare în caz de necesitate de a interveni în piață în scopul atenuării fluctuațiilor excesive ale cursului de schimb.

La momentul de față, se atestă un grad înalt de adecvare a rezervelor valutare și avem un exces de rezerve. Acest fapt vorbește despre reziliența unei economii la situații de criză și este un semnal pozitiv pentru investitorii străini și creditorii externi.

De la începutul lunii martie și până la începutul lunii noiembrie, activele oficiale de rezervă au crescut cu puțin peste 500 milioane dolari SUA, iar debursările sub formă de asistență financiară externă ieftină, majoritare de la FMI, explică aproape 50% din această creștere.

Activele oficiale de rezervă includ, de asemenea, mijloacele de pe conturile Ministerului Finanțelor obținute sub formă de asistență financiară externă (credite și granturi). Ministerul Finanțelor utilizează liber aceste mijloace, inclusiv după conversia în moneda națională, pentru cheltuieli bugetare și derularea proiectelor investiționale.

Creditarea statului sau a businessului este asigurată de instituțiile financiare bancare și nebancare.  BNM a asigurat un nivel înalt de lichidități în bănci, anume pentru a crea condiții pentru creditarea businessului și a Ministerului Finanțelor.  Aceste lichidități au fost create inclusiv prin majorarea rezervelor valutare.  Astfel, se asigură echilibrul macromonetar și se creează condiții pentru creditarea economiei.  De menționat că Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei  interzice acordarea creditelor statului de către BNM.

 

DESCHIDE.MD 

Din 1 iulie 2023 BNM va prelua de la CNPF competențele de licențiere/autorizare/emitere a avizului pentru înregistrarea de stat, reglementare și supraveghere a activității asiguratorilor, reasiguratorilor și intermediarilor în aceste domenii precum și a Biroului Național al Asiguratorilor de Autovehicule din Republica Moldova, a asociațiilor de economii și împrumut, a birourilor istoriilor de credit și a organizațiilor de creditare nebancare. În acest context, vă întrebăm ce așteaptă BNM să găsească pe acest segment nou - o piață bine așezată sau cu lacune și dacă este pregătită banca centrală pentru orice scenariu? Și în același timp, care sunt prioritățile BNM în politica sa, dat fiind faptul că va supraveghea două segmente concurente, piața bancară și cea nebancară?

Nu putem vorbi despre un singur segment, mai degrabă despre trei segmente diferite: piața asigurărilor, piața creditării nebancare și activitatea birourilor istoriilor de credite. Pe toate segmentele observăm în derulare reforme inițiate de CNPF. De exemplu, în prezent, în parlament se examinează un proiect de lege important pentru domeniul asigurărilor care transpune cerințele Directivei UE Solvency II.

În ceea ce privește piața creditării nebancare, de asemenea, observăm o consolidare a cadrului de reglementare și a procesului de supraveghere a acestui segment pe parcursul ultimilor doi ani (cerințe noi de licențiere, interzicerea atragerii fondurilor rambursabile de la public, limitarea valorii totale a plăților pentru credite ș.a.). Este dificil de prezis evoluția segmentelor respective în aproape trei ani până la momentul transferului atribuțiilor de reglementare și supraveghere. Contăm pe comunicarea și conlucrarea strânsă cu CNPF, inclusiv în cadrul Comitetului Național de Stabilitate Financiară în scopul prevenirii și atenuării riscurilor care pot destabiliza orice segment al sistemului financiar.

Banca Națională susține concurența sănătoasă și va încerca să creeze reguli de joc unice pentru toți participanții pieței.

Avem ferma convingere că toate sectoarele vor avea numai de câștigat, iar cel mai mult – debitorii care vor avea parte de un upgrade în ceea ce ține de practicile de creditare responsabilă și transparentă.

Experiența țărilor dezvoltate ne arată că reglementarea simultană în sectorul bancar și cel nebancar delimitează aceste două activități fără o suprapunere majoră, fiindcă cerințele prudențiale și cele de transparență a produselor segmentează piața financiară după preț, durată și risc.

Includerea sectorului nebancar în aria supravegherii a Băncii Naționale va necesita un efort major în domeniul raportării,  controlului pe teren și din oficiu etc. Dar spre final se va contura un segment al pieței financiare transparent în produse și activități, cu reguli clare de joc și fără costuri ascunse și mușamalizate.

 

MOLD-STREET

Bancheri și avocați acuză BNM de faptul că sub pretextul implementării unei politici de „transparență a investitorilor”, orice acționar al unei bănci comerciale poate fi blocat sau sancționat, lipsit de dreptul de a convoca şi a desfăşura adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a exercita dreptul de vot, dreptul de a introduce chestiuni în ordinea de zi, dreptul de a propune candidaţi pentru membrii consiliului de administrație și organul executiv, precum și dreptul de a primi dividende. Ce întreprinde BNM pentru a nu admite astfel de abuzuri față de acționarii băncilor și pentru a soluționa astfel de situații?

Orice bancă are nevoie de o structură de proprietate transparentă pentru buna desfășurare a activității sale și protecția intereselor deponenților. În acest sens, legislația naționala transpune reglementările Uniunii Europene și prevede că o persoană sau un grup de persoane care acționează concertat este obligată, până la achiziţionarea sau dobândirea acţiunilor unei bănci, care reprezintă o deținere calificată (cotă substanțială), să obţină de la Banca Naţională a Moldovei o aprobare prealabilă. Aceasta presupune un proces de evaluare a achizitorilor potențiali, adică a  investitorilor. Astfel, BNM examinează în mod cumulativ un șir de criterii stabilite în lege, între care reputația, experiența, soliditatea financiară în raport cu achiziţia propusă și posibila influenţă a acestora asupra băncii respective.

Investitorilor care nu au respectat cerința referitoare la solicitarea aprobării prealabile, din data achiziţiei sau dobândirii realizate,  le sunt suspendate de drept: exerciţiul dreptului de vot, al dreptului de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, al dreptului de a introduce chestiuni în ordinea de zi, al dreptului de a propune candidaţi pentru membrii organului de conducere, al dreptului de a primi dividende (art.45 al.2).

La fel, conform legii, aceștia sunt obligați să înstrăineze în termen de trei luni acțiunile procurate cu încălcarea cerinței menționate (art.45 al.4). Dacă nu au respectat obligația respectivă, suportă următoarele consecințe legale: anularea acțiunilor în cauză, emiterea unor acțiuni noi și expunerea acestora pentru vânzare (art.521).

Legiuitorul prescrie expres conduita deținătorilor în cazul achizițiilor realizate cu încălcarea legii și Banca Națională are doar competența să constate aceste fapte și să informeze  achizitorul și  banca vizată (art.45 al.2). 

BNM, în cazul nerespectării cerințelor privind calitatea acționariatului, dispune de dreptul de a aplica măsuri și sancțiuni față de acesta (art.52, art.139, 141 din Legea 202/2017 și art.42, 46, 58-59 din Legea 232/2016).

Procedurile sau măsurile de asigurare a calității acționariatului sunt strict stabilite de lege și se realizează în scopul de a asigura administrarea prudentă şi sănătoasă a băncii respective.

 

«КОМСОМОЛЬСКАЯ ПРАВДА» В МОЛДОВЕ

Ce rezultate a adus extinderea împuternicirilor BNM în supravegherea activității băncilor?

Începând cu anul 2019, BNM supraveghează activitatea băncilor în baza procesului de supraveghere și evaluare SREP. Acesta e principalul instrument de supraveghere prudențială al BNM care nu ia în calcul doar respectarea de către bănci a cerințelor actelor normative, dar și viabilitatea acestora pe baza evoluției indicatorilor financiari. Astfel, se asigură posibilitatea unei intervenții rapide pentru a preveni încălcarea cerințelor prudențiale.

Ca urmare a elaborării raportului SREP, pentru majoritatea băncilor au fost aprobate rezultate SREP. Prin acestea pentru prima dată au fost aprobate cerințe suplimentare de capital față de fiecare bancă în parte în funcție de riscurile la care se expune.

De asemenea, odată cu trecerea de la supravegherea bazată pe conformitate la supravegherea bazată pe risc, au fost dispuse o serie de măsuri de supraveghere pentru îmbunătățirea guvernanței interne și a procesului de identificare și administrare a riscurilor.

 

«ЭКОНОМИЧЕСКОЕ ОБОЗРЕНИЕ» (LOGOS-PRESS)

Domnule Armașu, au trecut doi ani de la numirea dumneavoastră în funcția de șef al Băncii Naționale a Moldovei. După ce ați acumulat o anumită experiență, ne-ați putea spune astăzi care sunt cele trei obiective principale pe care le considerați prioritare pentru următorii cinci ani?

Orice măsură întreprinsă de către BNM este orientată spre însănătoșirea sectorului bancar, susținerea economiei naționale, a sectorului public, dar și a celui privat. Astfel, pe lăngă prioritatea pe care o reprezintă obiectivul fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor, voi remarca următoarele priorități:

Banca Națională desfășoară cu multă perseverență și responsabilitate acțiuni importante pentru a  face tot posibilul să prevină tentativele de spălare a banilor și finanțării terorismului. Criminalii nu trebuie să aibă nicio portiță și să nu-și afle loc în niciun domeniu. Alături de alte instituții competente, Banca Națională depune eforturi, ca tranzacțiile realizate prin intermediul băncilor să fie transparente și legale.

De asemenea, BNM își aliniază activitatea sa de supraveghere la cele mai bune practici din lume pentru a veni în consecință cu sprijinul așteptat de societate pentru protecția consumatorului în utilizarea întregului spectru de servicii bancare.

Totodată, o prioritate a Băncii Naționale este sporirea incluziunii financiare prin acțiuni importante de modernizare a sectorului bancar, astfel încât toți membrii societății să poată beneficia de o gamă extinsă de servicii sigure, atractive și convenabile.

 

Interviul a fost realizat în baza întrebărilor adresate de către instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova, urmare solicitării BNM.

Banca Națională mulțumește tuturor redacțiilor pentru participare și rămâne deschisă pentru repetarea acestui format de comunicare pe viitor.

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).