• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.


  • Octavian Armașu, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Vladimir Munteanu, Prim-viceguvernator al Băncii Naţionale

    A doua zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Cristina Harea, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A treia zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.


  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde
24.08.2018

Regulamentul cu privire la cerințele privind prevenirea si combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în activitatea prestatorilor de servicii de plată nebancari nr. 202 din 09 august 2018

 

COMITETUL EXECUTIV
AL BĂNCII NAȚIONALE A MOLDOVEI

H O T Ă R Â R E
pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele
privind prevenirea si combaterea spălării banilor și finanțării terorismului
în activitatea prestatorilor de servicii de plată nebancari

nr. 202 din 09 august 2018
(în vigoare din 24.08.2018)

Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 321-332 din 24.08.2018, art.1313

* * *

ÎNREGISTRAT:
Ministerul Justiţiei
al Republicii Moldova
nr.1355 din 21.08.2018

În temeiul art.5 alin.(1) lit.m), art.11 alin.(1) si art.27 alin.(1) lit.c) din Legea nr.548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2015, nr.297-300, art.544), art.5 alin.(2), art.93 alin.(2) lit.b) și art.94 din Legea cu privire la serviciile de plată și moneda electronică nr.114 din 18 mai 2012 și art.13 alin.(3) și (14), art.15 alin.(2) din Legea nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.58-66, art.133), Comitetul executiv al Băncii Naționala a Moldovei

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aproba Regulamentul cu privire la cerințele privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în activitatea prestatorilor de servicii de plata nebancari, conform Anexei.

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.


Președintele
Comitetului executiv

Sergiu CIOCLEA

 

Anexă

Aprobat
prin Hotărârea Comitetului executiv
al Băncii Naționale a Moldovei
nr.202 din 9 august 2018

 

Regulament
cu privire la cerințele privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în activitatea prestatorilor de servicii de plată nebancari

Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE

1. Regulamentul cu privire la cerințele privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în activitatea prestatorilor de servicii de plată nebancari (în continuare Regulament) stabilește reguli privind: identificarea și evaluarea de către prestatorii de servicii de plată nebancari a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului; elaborarea politicilor și procedurilor interne; aplicarea cerințelor de precauție privind clienții, inclusiv a măsurilor de precauție simplificată și sporită; păstrarea datelor; raportarea activităților și tranzacțiilor suspecte; implementarea sancțiunilor financiare aferente activităților teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă; organizarea și realizarea elementelor aferente sistemului de control intern; precum şi alte cerinţe în vederea minimizării riscurilor aferente spălării banilor şi finanţării terorismului.

2. Prestatorul de servicii de plată nebancar (în continuare - Prestatorul) aplică prezentul Regulament în relaţiile de afaceri cu clienţii și agenții săi şi la efectuarea tranzacțiilor (plăților) atît direct cît și prin intermediul agenților.

3. Termenii şi expresiile utilizate în prezentul Regulament au semnificaţiile prevăzute în Legea nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, Legea nr. 114 din 18 mai 2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, Legea nr. 548 din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională Moldovei, precum și în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei şi ale Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor aferente domeniului prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

 

Capitolul II
RESPONSABILITĂŢI

4. Prestatorul dispune și pune în aplicare programul intern privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

5. Prestatorul dispune de sistem de control intern adecvat pentru a identifica, evalua, monitoriza și înțelege riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului. Prestatorul întreprinde măsurile necesare, implicând resurse suficiente, pentru a minimiza riscurile identificate.

6. Prestatorul este responsabil pentru elaborarea, aprobarea, asigurarea aplicării programului intern privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului și conformarea activităţii prevederilor legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

7. Subdiviziunea de audit internă a prestatorului sau o entitate de audit/auditor extern efectuează, cel puţin anual, evaluarea caracterului adecvat şi a conformităţii activităţii prestatorului cu programul privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Rezultatele evaluării se comunică administratorului responsabil al prestatorului, iar, la solicitare, și Băncii Naţionale a Moldovei.

 

Capitolul III
CERINȚE FAȚĂ DE PROGRAMUL INTERN PRIVIND PREVENIREA ŞI
COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR ŞI FINANŢĂRII TERORISMULUI

8. Programul intern privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului reprezintă politici, proceduri şi alte reguli, inclusiv reguli de cunoaştere a clientului, care promovează normele de etică şi profesionalism pe piaţa de prestare a serviciilor de plată şi care previn utilizarea prestatorilor în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului de către grupuri criminale organizate sau de către asociaţii acestora. Acest program trebuie să asigure efectuarea operaţiunilor de plată într-un mod sigur şi prudent.

9. Prestatorul elaborează programul intern privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului în conformitate cu prevederile Legii nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, prezentului Regulament, actelor normative ale Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, emise întru executarea acestei legi ţinînd cont de practica general acceptată în acest domeniu, inclusiv documentele Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (FATF).

10. La elaborarea programului intern se iau în consideraţie mărimea, complexitatea, natura şi volumul activităţilor prestatorului, tipurile (categoriile) de clienţi, gradul (nivelul) de risc asociat cu diferiţi clienţi sau categoriile acestora şi operaţiunile desfăşurate de aceştia, agenții și filialele prin intermediul cărora își desfășoara activitatea.

11. Programul intern privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului va prevedea, fără a se limita la următoarele:
1) obligaţiile administratorului responsabil al prestatorului, care trebuie să includă cel puţin:
a) cunoaşterea criteriilor (indicilor) clienţilor cu grad de risc sporit;
b) aprobarea operațiunilor semnificative ale clienţilor cu grad de risc sporit;
c) determinarea domeniilor de activitate ale prestatorului vulnerabile riscului spălării banilor şi finanţării terorismului. Domeniile de activitate vulnerabile riscului spălării banilor şi finanţării terorismului pot fi acelea care au tangenţă cu: produsele și serviciile acordate, operaţiunile efectuate atît direct cît și prin intermediul agenților de plată, conturile de plăți deschise etc.;
d) remedierea deficiențelor identificate în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, inclusiv raportarea tranzacțiilor suspecte către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor;
e) punerea în aplicare a programului intern privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, inclusiv descrierea responsabilităţilor personalului la diferite nivele ierarhice;
f) punerea în aplicare a procedurilor interne privind accesul într-un timp rezonabil al personalului responsabil la informaţia necesară exercitării obligaţiunilor de serviciu;
2) proceduri de acceptare a clienţilor care stabilesc cel puţin categoriile de clienţi pe care prestatorul îşi propune să-i atragă şi nivelul ierarhic al personalului care aprobă începerea relaţiei de afaceri cu aceştia, în funcţie de gradul de risc asociat, tipurile de produse şi servicii care le sunt furnizate;
3) măsuri de identificare, verificare şi monitorizare a clienţilor şi beneficiarilor efectivi în funcţie de gradul de risc asociat (regulile de cunoaştere a clientului), criteriile şi modul de trecere a clienţilor dintr-o categorie cu un grad de risc în alta;
4) proceduri privind măsurile de precauție privind clienții, inclusiv măsurile de precauție simplificate și sporite pentru fiecare dintre categoriile de clienţi, produse, servicii sau operaţiuni supuse acestor măsuri;
5) proceduri de monitorizare a operaţiunilor efectuate de clienţi în scopul depistării operațiunilor semnificative, complexe şi neordinare, fără un scop legal sau economic clar, a activităţilor şi operațiunilor suspecte;
6) măsuri de identificare și monitorizare a clienţilor şi operațiunilor efectuate de clienţi cu ţările/jurisdicțiile ce nu dispun de sisteme efective de prevenire și combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, ori reprezintă un risc sporit datorită nivelului înalt de infracţionalitate şi de corupţie şi/sau sunt implicate în activităţi teroriste;
7) modul de întocmire şi păstrare a informaţiilor, precum şi de stabilire a accesului la acestea;
8) proceduri de raportare internă şi către autorităţile competente privind activităţile şi operațiunile suspecte;
9) proceduri şi măsuri de verificare a modului de conformare la normele elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora;
10) standarde pentru selectare, angajare a personalului şi programe de instruire a acestuia în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;
11) proceduri privind identificarea şi analiza riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, inclusiv măsurile de minimizare a acestora, legate de utilizarea tehnologiilor informaţionale, inclusiv cele noi, procurate sau elaborate în cadrul produselor şi serviciilor oferite de prestator.

12. Prestatorul revizuieşte (actualizează), ori de cîte ori este necesar, programul intern privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, dar cel puţin anual, ţinînd cont de prevederile legislaţiei în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.

 

Capitolul IV
EVALUAREA RISCURILOR DE SPĂLARE A BANILOR
ȘI FINANȚARE A TERORISMULUI. ABORDAREA BAZATĂ PE RISC

13. Prestatorul este obligat să întreprindă acţiuni privind identificarea şi evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului în activitatea sa, ţinînd cont de evaluarea riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivel naţional, precum şi de criteriile şi factorii stabiliţi de Banca Națională a Moldovei și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Rezultatele evaluării în domeniul propriu de activitate a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului se aprobă şi se actualizează periodic, responsabil de acest process fiind administratorul responsabil al prestatorului, iar la cerere se prezintă Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor și/sau Băncii Naționale a Moldovei.

14. Prestatorul, în urma rezultatelor evaluării riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, utilizează abordarea bazată pe risc pentru ca acţiunile de prevenire şi diminuare a spălării banilor şi finanţării terorismului să fie proporţionale cu riscurile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului identificate în domeniul de activitate.

15. În scopul implementării pct.13, prestatorul, efectuează şi actualizează, cel puţin o dată la 3 ani și la necesitate, evaluarea riscurilor de spălarea banilor şi finanţarea terorismului, proces care presupune cel puțin:
1) elaborarea unui raport scris prin care se determină ţările sau jurisdicțiile geografice, produsele, clienții și operațiunile cu grad de risc sporit, ponderea și impactul acestora asupra activității sale;
2) întocmirea unui plan de acțiuni în scopul minimizării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului identificate.

16. Prestatorul identifică şi evaluează riscurile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului pînă la:
1) lansarea şi dezvoltarea de produse şi servicii noi;
2) utilizarea tehnologiilor noi sau aflate în dezvoltare, atît pentru produsele şi serviciile noi, cît şi pentru cele existente.

17. În procesul de evaluare a riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, prestatorul utilizează diverse surse de informații pentru a identifica, gestiona și diminua riscurile aferente domeniului său de activitate. Aceasta include luarea în considerare a tipologiilor, a indicatorilor de risc, a ghidurilor și/sau recomandărilor emise de autoritățile competente naționale și internaționale. În identificarea și evaluarea riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului la care poate fi expus, prestatorul trebuie să ia în considerare cel puțin următorii factori:
1) natura, amploarea, diversitatea și complexitatea afacerii;
2) proporția clienților deja identificați ca având un risc sporit;
3) jurisdicțiile cu care prestatorul face operațiuni, în special, jurisdicțiile cu o vulnerabilitate sporită datorată unor factori de risc precum: criminalitate înaltă, corupția, finanțarea terorismului, reglementare și supraveghere limitată a domeniului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;
4) canalele de distribuție, inclusiv măsura în care prestatorul face operațiuni direct cu clientul sau prin intermediul agenților și filialelor și de măsura în care se bazează pe informația oferită de părțile terțe pentru a efectua măsurile de identificare a clientului, complexitatea lanțului de plată și a sistemelor de decontare utilizate între operatori în lanțul de plată, utilizarea tehnologiei și măsura în care rețelele agentului sunt utilizate;
5) auditul intern și reglementările interne;
6) volumul și mărimea tranzacțiilor prestatorului, luând în considerare activitatea obișnuită a acestuia și profilul clienților săi.

 

Capitolul V
MĂSURI DE PRECAUȚIE PRIVIND CLIENȚII

Secţiunea 1
Proceduri de acceptare a clientului

18. Procedura de acceptare a clientului cuprinde identificarea și verificarea clientului și, dacă este cazul, a beneficiarului efectiv al clientului pe baza unor informații, date sau documente fiabile și independente. Aceasta include, de asemenea, înțelegerea scopului și naturii relației de afaceri (acolo unde este relevant) și, în situații de risc sporit, obținerea de informații suplimentare.

19. Procedurile de acceptare a clientului vor include mai multe etape în funcţie de gradul de risc al clienţilor. Deciziile de începere, continuare sau încetare a relaţiilor de afaceri cu clienţii cu un grad de risc sporit sunt luate de către administratorul prestatorului responsabil de implementarea și conformarea cu cerințele de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

20. Prestatorul nu stabilește relații de afaceri cu persoanele, grupurile sau entitățile implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă, incluse în lista menționată la art.34 alin.(11) din Legea nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Despre refuzul de a stabili relații de afaceri cu acestea, prestatorul informează neîntârziat Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, în termen de cel mult 24 ore, prezentând toate datele deținute cu privire la acest caz.

21. Procedurile de acceptare a clientului vor ține cont de riscurile de spălare a banilor și finanțare a terorismului identificate de către prestator.

Secţiunea a 2-a
Măsuri de identificare a clientului și beneficiarului efectiv

22. Prestatorul de servicii de plată aplică măsuri de identificare a clienţilor, precum şi a beneficiarilor efectivi:
1) pînă la stabilirea relaţiilor de afaceri;
2) la efectuarea tuturor tranzacţiilor ocazionale, inclusiv cu utilizarea mijloacelor electronice, în valoarea de peste 20000 de lei dacă tranzacția se efectuează printr-o singură operațiune, precum şi dacă tranzacţiile se efectuează prin una sau mai multe operaţiuni care au legături între ele, în valoare de peste 300000 de lei;
3) dacă există o suspiciune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, indiferent de orice excepţii, scutiri sau limite stabilite;
4) dacă există îndoieli cu privire la veridicitatea şi precizia datelor de identificare obţinute anterior.

23. Prin derogare de la pct.22, pe baza unei evaluări corespunzătoare a riscurilor, care demonstrează existența unui risc scăzut de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, prestatorul, cu excepția cazurilor de răscumpărare sau retragere a numerarului ce depășește suma de 2000 de lei, poate omite aplicarea măsurilor de precauție privind clienții referitoare la moneda electronică sau instrumentul de plată preplătit în cazurile de respectare a următoarelor condiții:
1) valoarea maximă depozitată electronic nu depășește suma de 5000 de lei;
2) valoarea transferurilor lunare nu depăşeşte suma de 5000 de lei, iar pentru instrumentele de plată care pot fi utilizate doar pe teritoriul Republicii Moldova, aceasta poate fi majorată pînă la 10000 de lei;
3) instrumentul de plată este utilizat exclusiv pentru a achiziționa bunuri și servicii;
4) instrumentul de plată nu poate fi finanțat cu monedă electronică anonimă (care nu poate fi atribuită unei persoane identificate);
5) emitentul efectuează o monitorizare suficientă a tranzacțiilor sau a relației de afaceri pentru a permite depistarea tranzacțiilor suspecte.

24. Măsurile de identificare a clienţilor sunt următoarele:
1) pentru clienţii - persoane fizice, prestatorul obţine cel puţin următoarele informaţii:
a) numele şi prenumele;
b) data şi locul naşterii;
c) cetăţenia și datele documentului de identitate (IDNP, seria şi numărul, data eliberării, codul organului care l-a eliberat (dacă există) sau alţi indici unici dintr-un act de identitate ce conţine fotografia titularului);
d) adresa de domiciliu şi/sau reşedinţă;
e) ocupaţia, funcţia publică deţinută şi/sau denumirea/numele angajatorului;
f) scopul şi natura relaţiei de afaceri cu prestatorul;
g) numărul de telefon, fax, adresa poştei electronice (e-mail) (dacă există);
i) statutul de rezident/nerezident.
2) pentru clienţii - persoane juridice (inclusiv întreprinzătorii individuali și persoanele juridice care gestionează bunurile aflate sub administrare fiduciară), prestatorul obţine cel puţin următoarele informaţii:
a) denumirea, forma juridică de organizare, actul de constituire și actul privind înregistrarea de stat a persoanei juridice;
b) sediul/adresa de activitate;
c) numărul de identificare de stat (IDNO), conform certificatului de înregistrare şi/sau extrasului din Registrul de stat eliberat de către organul abilitat cu dreptul de a efectua înregistrarea de stat;
d) adresa de corespondenţă, altă decît sediul (dacă există);
e) identitatea persoanei fizice împuternicită de a gestiona contul și care exercită control prin intermediul proprietății deținute sau prin alte căi (în cazul lipsei acestei informații, se indică administratorul persoanei juridice);
f) identitatea beneficiarului efectiv a persoanei juridice;
g) drepturi si obligatiunile organului de conducere de gestionare a companiei care reies din documentele primare de înregistrare sau actul de constituire;
h) natura şi scopul activităţii, legitimitatea acestora;
i) scopul preconizat de utilizare a contului.

25. Prestatorul identifică beneficiarul efectiv al clientului şi aplică măsuri rezonabile şi bazate pe risc pentru verificarea identităţii lui, astfel încît să aibă certitudinea că ştie cine este beneficiarul efectiv pentru a înţelege structura proprietăţii şi structura de control a clientului. Pentru identificarea beneficiarului efectiv prestatorul aplică cel puțin cerințele descrise la pct. 24 subpct.(1).

26. La identificarea beneficiarului efectiv al clientului - persoană juridică, inclusiv în cazul când acesta are o structură de proprietate complexă (persoană juridică a căror proprietari direcţi nu sunt persoane fizice), prestatorul determină beneficiarul efectiv în baza documentelor de înregistrare corespunzătoare. Dacă nu există motive de suspiciune și în cazul în care au fost epuizate toate mijloacele posibile stabilite conform pct.25, nu s-a identificat nicio persoană în calitate de beneficiar efectiv, persoana fizică care ocupă funcţia de administrator al clientului este considerată beneficiar efectiv. În acest ultim caz, prestatorul păstrează toată informația și documentele acumulate în procesul de determinare a calității de beneficiar efectiv al clientului persoană juridică și le prezintă, la cerere, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și/sau organelor cu funcții de supraveghere. La identificarea beneficiarului efectiv prestatorul va ține cont de criteriile de identificare descrise în Anexă.

27. Prestatorul, în baza evaluării proprii, determină necesitatea aplicării măsurilor de precauție simplificată, la identificarea şi verificarea identităţii beneficiarului efectiv în cazul în care clientul este o societate ale cărei valori mobiliare sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată/ sistem multilateral de tranzacţionare care impune cerinţe de divulgare a informațiilor, fie prin norme bursiere, fie prin legislația aplicabilă, pentru a asigura transparenţa adecvată a beneficiarului efectiv. Datele de identificare relevante pot fi obținute din registre publice, de la client sau din alte surse credibile.

28. Prestatorul determină dacă persoana care deschide contul de plăți sau iniţiază o relaţie de afaceri activează în numele său (declaraţia persoanei privind beneficiarul efectiv), iar în cazul în care deschiderea contului de plăți sau iniţierea relaţiei de afaceri este efectuată de către persoana împuternicită, prestatorul solicită procura, legalizată în modul stabilit de legislaţie. Prestatorul aplică măsuri de identificare a persoanei împuternicite, precum și evaluează necesitatea aplicării măsurilor de precauție sporită, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament.

29. La identificarea clientului, prestatorul verifică informaţia prezentată care se referă atît la client, cît şi la beneficiarul efectiv.

30. Prestatorul verifică identitatea clientului şi a beneficiarului efectiv pînă la stabilirea relaţiei de afaceri sau în momentul stabilirii relaţiei de afaceri sau efectuării unei operații prevăzute la pct.22 subpct.(2).

31. În vederea verificării informaţiei prezentate la identificarea clienţilor şi a beneficiarilor efectivi, prestatorul utilizează date și informații obținute din surse sigure și independente. Verificarea informației trebuie să fie proporțională riscului pe care clientul și tipurile de documente prezentate le impun. În acest scop, prestatorul utilizează proceduri documentare și nedocumentare de verificare:
1) pentru clienţii - persoane fizice:
a) confirmarea identității clientului sau beneficiarului efectiv dintr-un act oficial neexpirat, care includ o fotografie a titularului (de exemplu, buletin de identitate, pașaport, permis de ședere, etc);
b) confirmarea datei și locului de naştere dintr-un document oficial – de exemplu, certificatul de naştere, buletin de identitate, pașaport, permis de ședere, etc;
c) confirmarea validităţii documentelor de identitate oficiale furnizate de către o persoană autorizată (de exemplu notari, ambasade etc.);
d) confirmarea adresei de reşedinţă– prin solicitarea facturilor pentru serviciile comunale, a actelor privind plata impozitelor, a informaţiei de la autorităţile publice sau de la alte persoane;
e) confirmarea informaţiei prezentate după deschiderea contului – prin contactarea clientului prin telefon sau remiterea unei scrisori pentru confirmarea informației prezentate, fax sau e-mail (dacă există);
f) verificarea referinței furnizate de alt prestator/bancă;
2) pentru clienţii - persoane juridice (inclusiv întreprinzătorii individuali și persoanele juridice care gestionează bunurile aflate sub administrare fiduciară) – prin orice metodă corespunzătoare în funcţie de gradul de risc, astfel încît prestatorul să se asigure de veridicitatea informaţiei, cum ar fi:
a) verificarea existenţei legale a persoanei juridice prin verificarea înscrisului în Registrul de stat al persoanelor juridice sau, după caz, într-un alt registru public sau privat sau alte surse sigure independente (ca exemplu: avocați, contabili, etc).
b) obținerea unei copii a actului de constituire sau memorandumului de asociere, contractului de parteneriat;
c) verificarea informaţiei despre client în bazele de date privind relaţiile de afaceri existente;
d) analiza situației financiare, dacă este cazul;
e) efectuarea unei verificări și/sau investigații individuale sau prin intermediul altei persoane pentru determinarea, existenţei procesului de insolvabilitate sau lichidare, vînzare sau remedierea altor probleme financiare potenţiale;
f) obţinerea referinţei unui prestator/bancă cu care clientul a avut anterior relaţii de afaceri, dacă există;
g) contactarea clientului prin telefon sau fax, prin intermediul serviciilor poştale sau e-mail, verificarea informaţiei plasate pe pagina web a clientului, dacă există, sau efectuarea unei vizite pe teren la sediul sau la altă adresa indicată de persoana juridică şi întreprinzătorul individual;
3) pentru beneficiarul efectiv - măsurile prevăzute la subpct. 1).
4) în cazul în care o persoană este împuternicită în numele clientului să deschidă cont sau să efectueze tranzacţii, prestatorul verifică identitatea acesteia, precum şi identitatea persoanei în numele căreia activează, utilizînd aceleaşi proceduri descrise în prezentul Regulament.

32. Documentele prezentate în vederea identificării clientului şi a beneficiarului efectiv, precum și în vederea verificării identității acestora, trebuie să fie valabile la data prezentării lor, iar copiile acestora se stochează/arhivează de către prestator corespunzător procedurilor interne stabilite. Documentele se prezintă de către client în original sau în copie (fotocopie) legalizate conform legislaţiei aplicabile. În cazul prezentării documentelor în copie (fotocopie) care nu sunt legalizate în modul corespunzător, prestatorul solicită prezentarea originalelor documentelor pentru coroborarea informației și datelor prezentate. În cazul în care clientul nu se prezintă personal la identificare, prestatorul solicită informațiile și documentele necesare ținând cont de prevederile pct.54 din prezentul Regulament.

33. În cazul relaţiilor de afaceri prestatorul revizuieşte şi actualizează informaţia cu privire la identificarea clienţilor şi a beneficiarilor efectivi în funcție de riscul asociat. Prestatorul poate actualiza informația ori de cîte ori consideră necesar, dar cel puţin, pentru clienții cu grad de risc sporit - anual, iar pentru cei cu grad de risc scăzut - o dată la 3 ani.

Secţiunea a 3-a
Măsuri de monitorizare a activităţilor şi operațiunilor

34. Prestatorul trebuie să adapteze amploarea măsurilor de monitorizare a activităților și operațiunilor clienților în conformitate cu evaluarea instituțională a riscurilor și profilurilor de risc individuale ale clienților. Monitorizarea sporită este aplicată pentru situații cu risc înalt. Sistemele de monitorizare trebuie revizuite periodic, dar nu mai rar de o dată pe an.

35. Operațiunile inițiate/efectuate de către agenții prestatorului trebuie să fie monitorizate periodic în aceleași condiții ca și operațiunile prestatorului. Monitorizarea trebuie efectuată de către prestator individual sau în colaborare cu agentul respectiv, pe baza unui acord încheiat și sub controlul prestatorului.

36. Prestatorul care prestează servicii prin intermediul agenților de plată trebuie să îi includă în programul intern de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și să efectueze monitorizarea lor în vederea corespunderii cu programul prestatorului.

37. Prestatorul monitorizează continuu activităţile, operaţiunile clientului sau relaţia de afaceri cu acesta. Acţiunile de monitorizare continuă cuprind:
1) determinarea operațiunilor ordinare (specifice) ale clientului;
2) examinarea minuţioasă a tranzacțiilor pe parcursul relaţiei de afaceri pentru a avea siguranţa că acestea sunt în corespundere cu informaţia disponibilă la prestator, cu activitatea şi riscul asociat clientului. Examinarea operațiunilor presupune cel puţin ca prestatorul să dispună de mecanisme și soluţii, inclusiv automatizate, pentru depistarea activităţilor, operațiunilor şi persoanelor suspecte. Depistarea activităţilor, operațiunilor şi persoanelor suspecte poate fi realizată prin stabilirea limitelor valorice ale tranzacţiilor pentru o grupă particulară sau categorie de operaţiuni. O atenţie deosebită se acordă operațiunilor care depăşesc aceste limite valorice şi operațiunilor ce nu au scop economic clar;
3) verificarea faptului dacă documentele şi informaţiile acumulate în procesul monitorizării clienţilor şi tranzacţiilor sunt actualizate şi relevante, inclusiv pentru categoriile clienţilor sau relaţiile de afaceri cu grad de risc sporit;
4) identificarea activităţilor și operațiunilor suspecte, inclusiv a celor potenţiale, precum şi a surselor mijloacelor băneşti utilizate în aceste activităţi şi operații.
5) raportarea către persoana responsabilă a informaţiei necesare pentru identificarea, analiza şi monitorizarea eficientă a conturilor de plăți şi operațiunilor clienţilor, inclusiv pentru clienţii cu grad de risc sporit;
6) monitorizarea în timp real a tuturor tranzacțiilor (plăților) efectuate de clienți sau potențialii clienți pentru a depista persoanele, grupurile sau entităţile implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă, inclusiv în scopul identificării plăților pentru prevenirea efectuării acestora cu încălcarea sancțiunilor, interdicțiilor sau altor restricțiii aplicate.

38. Administratorul responsabil al prestatorului are responsabilitatea pentru documentarea, păstrarea și comunicarea cu personalul relevant despre rezultatele monitorizării, precum și orice probleme care apar și soluționarea lor.

39. Prestatorul se abţine de la executarea activităţilor şi operațiunilor cu mijloace financiare, pentru un termen de pînă la 5 zile lucrătoare, la stabilirea suspiciunilor pertinente care pot indica despre acţiuni de spălare a banilor, infracţiuni asociate acestora, acţiuni de finanţare a terorismului sau a proliferării armelor de distrugere în masă, în curs de pregătire, de tentativă, de realizare ori deja realizate.

40. Prestatorul aplică cerințele pct.39 la solicitarea Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor sau din proprie inițiativă. La aplicarea cerințelor pct.39 din proprie inițiativă, prestatorul informează imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre decizia luată.

41. Prestatorul în cazul aplicării cerințelor pct.39, poate solicita clientului furnizarea datelor și informației suplimentare, inclusiv a documentelor confirmative privind operațiunile efectuate, în scopul aplicării corespunzătoare a măsurilor de precauție, și în special, pentru înțelegerea scopului și a naturii relației de afaceri, precum și sursa bunurilor implicate.

42. Măsurile aplicate conform cerințelor pct. 39 încetează din oficiu în baza permisiunii scrise şi confirmate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Dispozițiile prezentului punct nu exonerează prestatorul de la obligațiile stabilite în art.5 alin.(3) din Legea nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului și programul intern, elaborat conform pct.11.

43. Prestatorul este obligat:
1) să nu efectueze nicio activitate sau tranzacție, inclusiv printr-un cont de plăți și să nu stabilească nicio relație de afaceri, în cazul în care nu poate asigura respectarea cerinţelor pct. 24,25, 30 şi 31;
2) în cazul unei relaţii de afaceri existente, să termine relaţia de afaceri în cazul în care prestatorul nu poate asigura respectarea cerinţelor pct.24,25, 30 şi 31;
3) să aibă în vedere transmiterea formularelor speciale privind raportarea activităților și tranzacțiilor suspecte, în circumstanţele indicate la subpct.(1) şi (2) Serviciului Prevenire și Combaterea Spălării Banilor în conformitate cu art.11 din Legea nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. În acest caz, prestatorul este în drept să nu explice clientului motivul refuzului.

44. Prestatorul nu va deschide şi ţine conturi anonime sau conturi pe nume fictive, nu va stabili sau nu va continua o relaţie de afaceri cu un partener fictiv (instituție fictivă) sau cu un partener (instituție) despre care se ştie că permite altui partener fictiv (instituție fictivă) să utilizeze conturile sale sau care pune la dispoziție pentru clienții săi conturi anonime.

Secţiunea a 4-a
Informația obținută de la persoanele terţe

45. Prestatorul, poate să recurgă la informaţia care o dețin persoanele terţe, pentru a realiza măsurile prevăzute la pct. 24,25, 30, 31 şi 84-86 în următoarele condiţii:
1) prestatorul dispune de posibilitatea de a obţine imediat informaţiile necesare aferente măsurilor prevăzute la pct. 24,25, 30 şi 31, deţinute de către persoanele terţe;
2) prestatorul adoptă şi implementează proceduri eficiente privind accesul operativ la copiile datelor de identificare şi la alte documente aferente măsurilor prevăzute la pct. 24,25, 30 şi 31, deţinute de către persoanele terţe;
3) persoanele terţe sunt supravegheate adecvat şi îndeplinesc cerinţe similare celor prevăzute de Legea nr. 308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
4) persoanele terţe nu sunt rezidente în jurisdicţiile cu risc sporit, lista cărora este elaborată de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

46. Prestatorul are responsabilitatea finală privind realizarea măsurilor prevăzute la pct.24,25, 30, 31 şi 84-86 în cazul în care apelează la persoane terţe.

 

Capitolul VI
MĂSURI DE PRECAUȚIE SIMPLIFICATE PRIVIND CLIENȚII

47. Prestatorul aplică măsuri de precauţie simplificată privind clienţii atunci cînd, prin natura lor, pot prezenta un risc redus de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.

48. Măsurile de precauţie simplificată privind clienţii cuprind măsurile de precauţie privind clienţii prevăzute la pct. 22 și 23 în cadrul unei proceduri simplificate aferente riscului redus de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului, care include:

1) limitarea obținerii informațiilor cu privire la datelor de identificare a clienților, prin aplicarea unei proceduri simplificate de verificare a identității clientului;
2) limitarea obținerii de informații specifice sau efectuarea de măsuri specifice privind scopul și natura relației de afaceri și deducerea scopului și naturii relației de afaceri din tipul tranzacțiilor sau a relației de afaceri stabilită;
3) verificarea identității clientului și a beneficiarului efectiv după stabilirea relației de afaceri (de exemplu, în cazul în care valorile tranzacției cresc deasupra pragul financiar definit);
4) reducerea frecvenței actualizărilor datelor de identificare a clienților în cazul unei relații de afaceri stabilite;
5) reducerea gradului și a amplorii monitorizării și controlului continuu a operațiunilor, bazate pe o limită a sumei rezonabilă.

49. Prestatorul, în baza evaluării proprii, stabileşte factorii care generează riscuri reduse de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului şi care determină necesitatea aplicării măsurilor de precauţie simplificată privind clienţii. Aceștia includ cel puțin următorii factori:
1) relațiile de afaceri/clienții și/sau produsele/serviciile stabilite în Legea nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
2) sume reduse pentru plăți, depunere sau retragere de numerar;
3) număr de plăți limitate, de depunere sau răscumpărare, inclusiv retragerea numerarului într-o anumită perioadă de timp;
4) cont de plăți care poate stoca doar valori limitate de fonduri;
5) produsul sau serviciul poate fi folosit doar la nivel național;
6) produsul sau serviciul este acceptat de un număr limitat de agenti, cu a căror activitate prestatorului este familiarizat;
7) mijloacele bănești sunt acceptate ca mijloc de plată pentru tipuri limitate de servicii sau produse cu risc scăzut;
8) produsul este disponibil numai pentru anumite categorii de clienți, de exemplu beneficiari de prestații sociale sau membri ai personalului unei companii care folosește produsul pentru a acoperi cheltuielile corporative.
Prestatorul, în baza evaluării riscurilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la nivel naţional, precum şi în baza criteriilor şi factorilor stabiliţi de către organul de supraveghere, acumulează informaţii suficiente pentru a identifica dacă clientul, tranzacţiile sau relaţiile de afaceri întrunesc condiţiile menționate mai sus.

50. Prestatorul nu va aplica măsuri de precauție simplificate în cazul existenţei suspiciunii cu privire la spălarea banilor sau finanţarea terorismului.

 

Capitolul VII
MĂSURI DE PRECAUȚIE SPORITE PRIVIND CLIENȚII

51. În vederea aplicării legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, prestatorul stabileşte categoriile clienţilor, activităţile şi operaţiunile ce prezintă un grad de risc sporit pe baza unor indicatori stabiliţi în funcţie de volumul operațiunilor efectuate, tipul serviciilor solicitate, tipul activităţii desfăşurate, circumstanţele economice, reputaţia ţării de origine a clientului, plauzibilitatea explicaţiilor oferite de client, limitele valorice prestabilite pe categorii de operațiuni.

52. În baza evaluării proprii, prestatorul stabilește factorii care generează riscuri sporite și care determină necesitatea aplicării măsurilor de precauție sporită privind clienții. Factorii care generează riscuri sporite sunt:
1) relațiile de afaceri/clienții și/sau produsele/serviciile stabilite în Legea nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
2) produse sau servicii care permit efectuarea de operațiuni în valori mari sau nelimitate de mijloace bănești;
3) operațiunea este în numerar sau este finanțată cu moneda electronică anonimă, inclusiv moneda electronică care beneficiază de derogarea prevăzută la pct. 23;
4) operațiunile sunt efectuate de la unul sau mai mulți plătitori din diferite țări la un beneficiar local;
5) clientul efectuează operațiuni pentru altcineva (în numele altei persoane);
6) tranzacțiile efectuate nu au niciun sens economic;
7) clientul efectuează întotdeauna tranzacții sub limita stabilită de raportare;
8) utilizarea serviciului de către client este neobișnuită, de exemplu trimite sau primește bani către sau de la sine sau trimite fonduri imediat după primirea acestora;
9) clientul pare să știe puțin sau este reticent să furnizeze informații despre beneficiar;
10) cîțiva dintre clienții prestatorului transferă mijloace bănești aceluiași beneficiar sau par să aibă aceleași informații de identificare, de exemplu adresa sau numărul de telefon;
11) operațiunea nu este însoțită de informațiile necesare despre plătitor sau beneficiar;
12) mijloacele bănești trimise sau primite sunt în contradicție cu venitul clientului (dacă este cunoscut);
13) partenerii de afaceri din jurisdicții străine;
14) alți factori identificați în cadrul evaluării riscurilor și de către organele de supraveghere.

53. Prestatorul aplică măsuri de precauţie sporită privind clienții, suplimentar celor prevăzute în pct.24, în situațiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, cel puțin prin:
1) obținerea informației suplimentare despre client (genul de activitate, volumul activelor, cifra de afacere, altă informație disponibilă din surse publice, internet), precum și actualizarea frecventă a datelor de identificare ale clientului și beneficiarului efectiv;
2) obținerea informației suplimentare despre natura și scopul relației de afaceri;
3) obținerea informației despre sursa mijloacelor bănești și a averii clientului;
4) obținerea informației despre scopul activității sau operațiunii în curs de pregătire, de realizare sau deja realizate;
5) obținerea aprobării de către administrator a inițierii sau continuării relației de afaceri;
6) monitorizarea sporită şi permanentă a relaţiei de afaceri, prin creşterea numărului controalelor aplicate şi selectarea tipurilor de tranzacţii ce necesită examinare suplimentară şi prin solicitarea de informaţii suplimentare ce confirmă legalitatea operațiunilor şi corespunderea acestora genului de activitate declarat;
7) implementarea sistemelor informatice specializate în scopul asigurării eficienței gestiunii informaţiei cu referire la identificarea, analizarea şi monitorizarea clienților și tranzacţiilor acestora, precum și raportarea către Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor a tranzacţiilor suspecte de spălare a banilor și finanțare a terorismului;
8) atenţionarea clienţilor ale căror activităţi sau operațiuni impun un risc sporit de spălare a banilor şi finanţare a terorismului despre necesitatea sporirii măsurilor de cunoaştere a partenerilor de afaceri, iar, după caz, despre încetarea relaţiilor de afaceri sau refuzul în efectuarea operaţiunilor cu astfel de clienţi;
9) în cazul relaţiilor trasnfrontaliere, limitarea sau încetarea desfăşurării relaţiei de afaceri sau efectuării tranzacțiilor, în cazul constatării aplicării neadecvate şi nerespectării cerinţelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului de către instituția parteneră/corespondentă;
10) măsuri suplimentare prevăzute la pct. 54 - 56.

54. În cazul în care clientul nu se prezintă personal la identificare (de exemplu, în cazul relaţiilor prin corespondenţă sau prin telefon, e-mail, internet sau alte mijloace electronice), prestatorul aplică măsuri de precauţie sporită prin utilizarea de mecanisme de tipul semnăturii electronice, a metodelor biometrice, cheilor de sesiune etc. Cu ocazia primei vizite a clientului la prestator, se solicită documentele şi informaţiile conform cerinţelor prezentului Regulament. Suplimentar, prestatorul aplică una sau mai multe din următoarele măsuri:
1) solicită documentele de identificare a clientului eliberate de către o autoritate sau un organ competent, inclusiv a specimenului de semnătură, alte documente, după caz, pentru completarea dosarului clientului;
2) ia măsuri de protecţie a autenticităţii documentelor în formă electronică transmise prestatorului;
3) utilizează informaţia prezentată de un partener(prestator, agent, bancă) în care clientul are deschis un cont şi care aplică cel puţin aceleaşi măsuri de cunoaştere a clientului şi este supusă unei supravegheri efective;
4) solicită ca prima plată să fie efectuată în numele clientului printr-un cont deschis la alt prestator/bancă, care aplică cel puţin aceleaşi măsuri de cunoaştere a clientului şi este supusă unei supravegheri efective, la necesitate;
5) stabilirea şi menţinerea unei modalităţi de contact cu clientul, independentă de modalitatea prin care sunt realizate operațiunile cu clientul la distanţă.

55. În relaţiile cu instituțiile corespondente, prestatorul acumulează informaţii suficiente despre partenerul său pentru a înţelege pe deplin sfera de activitate a acestuia. În acest scop prestatorul:
1) obţine cel puţin informaţiile privind:
a) organele de conducere ale instituției corespondente, activităţile cele mai importante, locul desfăşurării acestora şi măsurile aplicate de aceasta în vederea prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
b) scopul deschiderii contului de plăți;
c) reputaţia instituției corespondente, inclusiv dacă aceasta a constituit subiectul unei investigări sau măsuri de remediere legate de spălare a banilor sau finanţare a terorismului, din sursele disponibile public;
2) evaluează cît de adecvate şi eficiente sunt politicile instituției corespondente privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului;
3) stabileşte relaţia corespondență după obţinerea aprobării de către administratorul responsabil al prestatorului;
4) stabileşte documentar responsabilităţile în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului în relație cu instituția corespondentă, precum şi faptul că instituția corespondentă verifică identitatea clienţilor săi, dispune de reguli eficiente de cunoaştere a clientului;
5) realizează acorduri prin care i se permite să verifice procedurile urmate de instituția corespondentă în vederea cunoaşterii clienţilor şi să transmită/primească, la solicitare, documente şi informaţii aferente clienţilor, activităţii şi operațiunilor acestora.

56. În tranzacțiile sau în relațiile de afaceri cu persoanele expuse politic, cu membrii familiilor persoanelor expuse politic și cu persoanele asociate persoanelor expuse politic, prestatorul, suplimentar la măsurile de precauție prevăzute la pct.24, întreprind măsuri ce cuprind:
1) elaborarea și implementarea sistemelor adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv a procedurilor bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client, potențial client sau beneficiarul efectiv al unui client este persoană expusă politic;
2) obținerea aprobării administratorului prestatorului la stabilirea sau continuarea relațiilor de afaceri cu astfel de clienți;
3) adoptarea măsurilor adecvate privind stabilirea sursei bunurilor implicate în relația de afaceri sau în operațiunile cu astfel de clienți;
4) efectuarea monitorizării sporite și continue a relației de afaceri.

 

Capitolul VIII
AGENȚII PRESTATORULUI

57. Prestatorul aplică măsurile de precauție privind agenții în vederea cunoașterii formei juridice și a structurii de proprietate și control a agenților săi și va crea relații de afaceri cu agenți care vor implementa cerințele legislației în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării teorismului. Cerințele descrise în prezentul capitol nu se vor aplica în cazul agenților care sunt entități raportoare licențiate, reglementate și supravegheate de Banca Națională a Moldovei, și anume, băncile licențiate și prestatorii de servicii de plată nebancari. Procedurile interne ale prestatorului privind agenții de plată trebuie să includă aspecte precum:
1) la inițierea relației de afaceri, este necesar de identificat agentul și de aplicat măsuri de precauție privind activitatea anterioară, cum ar fi o schimbare recentă față de relația actuală cu alți prestatori, indiferent dacă agentul furnizează servicii de plată în numele și pe contul unuia sau mai multor prestatori, durata de activitate în domeniu, structura proprietății, soliditatea financiară, înregistrarea agentului în registrul societăților de plată/furnizorilor de servicii poștale și registrul societăților emitente de monedă electronică a agentului.
2) obținerea unor informații suplimentare adecvate pentru a înțelege activitatea agentului, cum ar fi oferirea de servicii altor prestatori, informații privind conformitatea anterioară la prevederile legislației, natura și nivelul așteptat al operațiunilor, număr de clienți și expunerea geografică.
3) la aprobarea unui nou agent, este necesar de organizat pentru personalul agentului instruiri privind cerințele legale aplicabile în domeniul prevenirii și combaterii spălăroii banilor și finanțării terorismului, programul, politicile și procedurile interne de prevenire și de conformitate combaterii spălării banilor și finanțării terorismului cu ale prestatorului. Corespunzător, instruirile respective trebuie să fie organizate periodic.
4) furnizează îndrumări și asistență agentului prestatorului pentru respectarea programului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării teorismului a prestatorului.
5) asigurarea respectării prevederilor legislației cum ar fi raportarea activităților suspecte, operațiuni în valori mari, monitorizarea riscurilor aferente domeniului, raportarea și păstrarea înregistrărilor, prin intermediul programului de verificare periodică.
6) asigurarea unei reacții prompte și remedierea situațiilor de risc prin metoda verificării la distanță și pe teren la sediul agentului, și, după caz, organizarea de instruiri suplimentare, suspendarea sau încetarea relației de afaceri cu agentul.

58. Prestatorul monitorizează activitatea agentului în scopul asigurării implementării corespunzătoare de către acesta a cerințelor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Gradul și natura monitorizării agenților de plată depinde de volumul operațiunilor agentului, metoda de monitorizare utilizată (manuală, automată sau combinată), țările în care sunt transferate mijloacele bănești, rezultatele monitorizărilor anterioare (dacă este cazul) și tipul de activitate. În aplicarea unei abordări bazate pe evaluarea riscului, gradul de monitorizare se va baza pe riscurile percepute, atât externe, cât și interne, asociate cu agentul, cum ar fi produsele sau serviciile furnizate de agentul, locația agentului și natura activității.

59. Prestatorul monitorizează activitatea agentului în cadrul unei abordări bazate pe risc și identifică criterii specifice de risc pentru a determina care activități ale agenților de plată necesită a fi revizuite. Criteriile specifice definite în acest scop trebuie revizuite în mod periodic pentru a determina dacă sunt adecvate pentru nivelurile de risc stabilite.

60. Prestatorul, în scopul redresării și minimizării riscurilor specifice care derivă din activitatea unui agent pune în aplicare cel puțin următoarele măsuri:
1) crearea și ținerea unui registru al agenților cu risc înalt.
2) necesitatea aplicării măsurilor de precauție sporite în cazurile corespunzătoare.
3) aplicarea limitelor la tranzacțiile în numerar.
4) furnizarea de instruiri specifice pentru indicatorii de suspiciune specifici pentru agenții de plată pentru a le îmbunătăți cunoștințele în domeniu și privind standardele de raportare.

 

Capitolul IX
CERINȚE PRIVIND TRANSFERURILE DE FONDURI

61. Prezentul capitol se aplică transferurilor de fonduri, în orice monedă, care sunt transmise sau primite de către un prestator sau de un prestator intermediar.

62. Prezentul capitol nu se aplică transferurilor de fonduri efectuate utilizând un card de plată, un instrument de monedă electronică sau orice alt dispozitiv digital sau informatic preplătit, cu caracteristici similare, în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții:
1) cardul, instrumentul sau dispozitivul respectiv este utilizat exclusiv pentru a plăti bunuri sau servicii; și
2) numărul cardului, instrumentului sau dispozitivului respectiv însoțește toate transferurile care decurg din tranzacție.
Cu toate acestea, prezentul capitol se aplică atunci când un card de plată, un instrument de monedă electronică sau orice alt dispozitiv digital sau informatic preplătit, cu caracteristici similare, este folosit pentru a efectua un transfer de fonduri între persoane.

63. Prezentul capitol nu se aplică transferurilor de fonduri care implică retragerea de numerar de către plătitor din contul de plăți propriu.

Secțiunea 1
Obligațiile prestatorului plătitorului

64. Prestatorul plătitorului se asigură ca transferurile de fonduri să fie însoțite de următoarele informații cu privire la plătitor:
1) denumirea/ numele și prenumele plătitorului;
2) numărul de cont de plăți al plătitorului;
3) adresa plătitorului, numărul actului de identitate, codul fiscal (IDNO/IDNP) sau data și locul nașterii.

65. Prestatorul plătitorului se asigură ca transferul de fonduri să fie însoțit de următoarele informații cu privire la beneficiarul plății:
1) denumirea/ numele și prenumele beneficiarului plății;
2) numărul de cont de plăți al beneficiarului plății.

66. Prin derogare de la pct.64 subpct.2) și pct.65 subpct.2), în cazul transferurilor care nu se efectuează din sau către un cont de plăți, prestatorul plătitorului se asigură că transferul de fonduri este însoțit de un cod unic de identificare a tranzacției în locul numărului (numerelor) de cont de plăți.

67. Înainte de a transfera fondurile, prestatorul plătitorului verifică exactitatea informațiilor menționate la pct. 64 pe baza documentelor, a datelor sau a informațiilor obținute dintr-o sursă fiabilă și independentă, ținînd cont de prevederile prezentului Regulament.

68. Prestatorul asigură că toate transferurile de mijloace bănești transfrontaliere sunt însoțite de informații privind numele plătitorului și beneficiarului plății, și numărul contului de plăți sau un cod unic de identificare a operațiunii.

69. În cazul transferurilor de credit pe baza unui fișier de grup efectuate de un singur plătitor către mai mulți beneficiari ai căror prestatori de servicii de plată activează în afara Republicii Moldova, pct. 64 nu se aplică transferurilor individuale grupate, cu condiția ca transferul procesat în baza unui fișier de grup să cuprindă informațiile menționate la pct. 64, 65 și 66, informațiile respective să fi fost verificate în conformitate cu pct. 67, și transferurile individuale să fie însoțite de numărul de cont de plăți al plătitorului sau, acolo unde se aplică pct.66, de codul unic de identificare a tranzacției .

70. Prestatorul nu va executa/efectua transferul de mijloace bănești dacă nu este asigurată respectarea cerințelor pct.64-69.

Secțiunea a 2-a
Obligațiile prestatorului beneficiarului plății

71. Prestatorul beneficiarului plății instituie proceduri eficace, inclusiv, acolo unde este cazul, control a posteriori sau control în timp real, pentru a depista dacă cîmpurile referitoare la informațiile privind plătitorul și beneficiarul plății din sistemul de plată și decontare, utilizat pentru efectuarea transferului de mijloace bănești, au fost completate corespunzător cerințelor pct. 64 și 65 din prezentul Regulament.

72. Prestatorul beneficiarului plății verifică plenitudinea și exactitatea informațiilor referitoare la beneficiarul plății, pe baza documentelor, a datelor sau a informațiilor obținute dintr-o sursă credibilă și independentă, ținând cont de prevederile prezentului Regulament, în cazul transferurilor de mijloace bănești în cuantumul ce nu depășește limita stabilită la pct.22 subpct.2) în următoarele situații:
1) când plata este efectuată în numerar sau în monedă electronică anonimă, dacă tranzacțiile par a avea legătură între ele;
2) când există motive întemeiate pentru a suspecta că există o activitate de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.

73. Prestatorul beneficiarului plății pune în aplicare proceduri eficace bazate pe evaluarea riscurilor pentru a determina dacă să execute, să respingă sau să suspende un transfer de fonduri în cazul căruia informațiile complete cerute privind plătitorul și beneficiarul plății lipsesc.

74. În cazul în care prestatorul beneficiarului plății constată, că la primirea transferului de mijloace bănești, informațiile menționate la pct.64 și 65 lipsesc sau sunt incomplete ori nu au fost completate corespunzător cerințelor sistemului de plată și decontare utilizat, prestatorul respinge transferul sau solicită informațiile cerute privind plătitorul și beneficiarul plății, înainte sau după creditarea contului de plăți al beneficiarului plății sau de a pune mijloacele bănești la dispoziția acestuia, în funcție de riscul asociat.

75. În cazul în care partenerul care efectuează plata omite în mod regulat să furnizeze informațiile obligatorii cu privire la plătitor sau beneficiarul plății, prestatorul ia măsuri care pot consta, mai întîi, în emiterea unor avertismente și stabilirea unor termene-limită, înainte fie de a respinge orice transfer de mijloace bănești care provine de la aceasta, fie de a decide, dacă este cazul, să restrîngă sau să înceteze relația comercială cu respectivul partener. Prestatorul informează despre astfel de situații Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor conform actelor normative.

Secțiunea a 3-a
Obligațiile prestatorilor intermediari

76. Prestatorul intermediar instituie proceduri eficace, inclusiv, acolo unde este cazul, control a posteriori sau control în timp real, pentru a depista dacă acele câmpuri referitoare la informațiile privind plătitorul și beneficiarul plății din sistemul de plată și decontare, utilizat pentru efectuarea transferului de mijloace bănești, au fost completate corespunzător cerințelor pct. 64 și 65 din prezentul Regulament.

77. Prestatorul intermediar asigură că transferurile de mijloace bănești pe baza unui fișier de grup conține numărul contului de plăți al plătitorului sau un cod unic de identificare a operațiunii, iar fișierul de grup deține informațiile privind plătitorul și beneficiarul plății, care are trasabilitate completă.

78. Prestatorul intermediar pune în aplicare proceduri eficace bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a determina dacă să execute, să respingă sau să suspende un transfer de mijloace bănești în cazul căruia informațiile cerute privind plătitorul și beneficiarul plății lipsesc.

79. Prestatorul intermediar, dacă constată că la primirea transferului de mijloace bănești, informațiile menționate la pct.64 și 65 lipsesc sau sunt incomplete, fie respinge transferul sau solicită informațiile cerute privin plătitorul și beneficiarul plății înainte sau după transmiterea transferului de mijloace bănești, în funcție de riscul asociat.

80. În cazul în care partenerul care efectuează transferul/plata omite în mod repetat să furnizeze informațiile cerute cu privire la plătitor sau beneficiarul plății, prestatorul ia măsuri care pot consta, mai întîi, în emiterea unor avertismente și stabilirea unor termene-limită, înainte de respingerea oricărui transfer de mijloace bănești care provine de la aceasta, fie în decizia de a restrînge sau de a înceta relația comercială cu respectivul partener. Prestatorul informează despre astfel de situații Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor conform actelor normative.

 

Capitolul X
RAPORTAREA ACTIVITĂŢILOR ŞI A TRANZACŢIILOR

81. Prestatorul este obligat să informeze Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor despre:
1) bunurile suspecte, activitățile sau tranzacţiile suspecte de spălare a banilor, de infracțiuni asociate acestora şi de finanţare a terorismului, care sunt în curs de pregătire, de tentativă, de realizare sau sunt deja realizate - imediat, în cel mult 24 de ore de la identificarea actului sau circumstanțelor care generează suspiciuni;
2) activităţile sau tranzacţiile clienților realizate în numerar, printr-o operaţiune cu o valoare de cel puţin 100000 de lei (sau echivalentul acesteia) sau prin mai multe operaţiuni în numerar care par a avea o legătură între ele - în decurs de 10 zile calendaristice;
3) tranzacţiile clienților realizate prin virament, printr-o operaţiune cu o valoare de cel puţin 500000 de lei (sau echivalentul acesteia) - cel tîrziu la data de 15 a lunii următoare lunii de gestiune.

82. Prestatorul va dispune de:
1) proceduri clare, reieşind din prevederile Legii nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, aduse la cunoştinţa întregului personal, care prevăd raportarea de către personal a tuturor activităţilor şi tranzacţiilor suspecte;
2) sisteme de depistare a activităţilor şi tranzacţiilor suspecte conform criteriilor stabilite, inclusiv de autorităţile competente;
3) proceduri de informare a administratorului responsabil privind problemele ce ţin de prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

83. Prestatorul informează, după caz, Banca Naţională în conformitate cu Legea nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, despre activităţile şi tranzacţiile suspecte, cazurile de fraudă ce afectează esenţial siguranţa, stabilitatea sau reputaţia prestatorului.

 

Capitolul XI
PĂSTRAREA DATELOR

84. Prestatorul păstrează toate documentele şi informaţiile despre clienţi şi beneficiarii efectivi, obţinute în cadrul măsurilor de precauţie privind clienţii, inclusiv copiile documentelor de identificare, arhiva conturilor şi documentelor primare, corespondenţa de afaceri, rezultatele analizelor şi cercetărilor efectuate privind identificarea operațiunilor complexe şi neordinare, pe perioada activă a relaţiei de afaceri şi pe o perioadă de 5 ani după terminarea acesteia sau după data efectuării operațiunilor ocazionale și transferurilor de mijloace bănești. Datele păstrate trebuie să fie suficiente ca să permită reconstituirea fiecărei activităţi sau tranzacţii în maniera în care să servească în caz de necesitate ca probă în cadrul procedurii penale, contravenţionale şi altor proceduri legale.

85. Procedurile de păstrare a documentelor şi informaţiei vor include cel puţin următoarele, după caz:
1) ţinerea unui registru al clienţilor şi al beneficiarului efectiv identificaţi, care va conţine cel puţin: denumirea/numele și prenumele clientului; IDNO/IDNP; numărul contului de plată; data deschiderii; data închiderii);
2) păstrarea tuturor documentelor primare, inclusiv a corespondenţei de afaceri;
3) păstrarea dosarelor privind identificarea şi verificarea clienţilor, a beneficiarilor efectivi, privind monitorizarea operaţiunilor clienţilor şi păstrarea documentelor confirmative aferente operaţiunilor;
4) păstrarea informaţiei privind operațiunile efectuate, inclusiv cele complexe şi neordinare;
5) arhivarea informaţiei privind operațiunile şi corespondenţa de afaceri în sistemele tehnologiilor informaţionale şi păstrarea arhivei în condiţii de siguranţă şi disponibilitate operativă.

86. Prestatorul asigură că, în caz de solicitare, documentele şi informaţia privind identificarea şi verificarea clienţilor, a beneficiarilor efectivi, privind monitorizarea operaţiunilor clienţilor, inclusiv documentele confirmative aferente operaţiunilor sunt accesibile şi disponibile Băncii Naționale a Moldovei și Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. La solicitarea autorităţilor competente, conform art.9 alin.(2) din Legea nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, termenul privind deţinerea şi păstrarea informaţiei aferentă clienţilor şi operaţiunilor acestora poate fi prelungit pentru o perioadă determinată în solicitare, dar nu mai mult de 5 ani.

 

Capitolul XII
CERINȚE PRIVIND SISTEMUL DE CONTROL INTERN

87. Prestatorul va dispune de un sistem de control intern care va asigura conformarea continuă cu actele normative şi programul intern în domeniu prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului ce va contribui la minimizarea riscurilor aferente.

88. Sistemul de control intern al prestatorului depinde de o serie de factori, inclusiv natura, amploarea și complexitatea afacerii prestatorului de servicii de plată, diversitatea operațiunilor sale, inclusiv diversitatea geografică, baza de clienți, profilul de produs și activitate, gradul de risc asociat fiecărei jurisdicții a operațiunilor și canalelor sale de distribuție, adică măsura în care prestatorul interacționează direct cu clientul sau prin intermediul agenților de plată.

89. La deschiderea filialor pe teritoriul altor state, precum şi pe parcursul activităţii acestora, prestatorul va aplica cerinţele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului în conformitate cu sistemul de control intern propriu, politicile şi procedurile interne şi actele normative ale Republicii Moldova, în măsura în care legislaţia ţării gazde permite. În cazul în care, în ţara gazdă cerinţele de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului sunt insuficiente, prestatorul trebuie să asigure implementarea cerinţelor actelor normative ale Republicii Moldova, în măsura în care legislaţia ţării gazde permite. Dacă ţara gazdă nu permite aplicarea corespunzătoare a cerinţelor actelor normative ale Republicii Moldova, prestatorul aplică măsuri suplimentare corespunzătoare pentru a diminua riscul de spălare a banilor şi finanţare a terorismului şi informează Banca Națională a Moldovei în decurs de 2 luni despre acest fapt. Banca Naţională poate aplica măsuri de supraveghere potrivit cadrului legal, pentru asigurarea respectării de către filialele deschise pe teritoriul altor state a actelor normative aferente domeniului dat, iar dacă se constată nerespectarea acestora, Banca Națională a Moldovei poate limita activitatea sau retrage aprobarea emisă pentru deschiderea filialelor pe teritoriul altor state. În aplicarea prezentului punct, Banca Națională a Moldovei emite standarde tehnice emise privind tipul de măsuri suplimentare, precum şi măsurile minime care trebuie realizate de prestator în cazul în care normele de drept ale altei ţări (jurisdicţii) nu permit punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în prezentul punct.

90. Prestatorul care efectuează operațiuni prin intermediul agenților trebuie să îi includă pe aceștia în sistemele lor de control intern privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și să îi monitorizeze în vederea respectării prevederilor lor.

91. Sistemul de control intern trebuie să includă cel puţin următoarele elemente:
1) efectuarea auditului de către personalul prestatorului sau de către o entitate de audit/auditor extern în vederea verificării respectării programului intern privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Funcţiile auditului în acest scop sunt:
a) evaluarea independentă a programului privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi a respectării cerinţelor legislaţiei;
b) monitorizarea activităţii personalului prin testarea conformării;
c) testarea operațiunilor în caz de necesitate;
d) informarea administratorului responsabil privind rezultatele verificării și recomandarea asupra măsurilor necesare a fi întreprinse pentru minimizarea riscurilor și neajunsurilor identificate;
2) desemnarea unei persoane, care este administrator, responsabil de asigurarea conformării programului privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului cu cerinţele legislaţiei şi aplicării acestuia adecvat (în continuare - administrator responsabil). În acest scop administratorul responsabil are următoarele atribuţii:
a) acordă consultaţii angajaţilor prestatorului în problemele ce apar în timpul realizării programului privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, inclusiv în ce priveşte identificarea şi examinarea clienţilor băncii şi evaluarea riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
b) ia decizii în baza informaţiei primite;
c) întreprinde măsuri privind raportarea autorităţii competente pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului a informaţiei în conformitate cu legislaţia;
d) organizează instruirea angajaţilor prestatorului în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
e) colaborează cu serviciul de audit în vederea verificării conformării activităţii prestatorului la legislaţia în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;
f) îndeplineşte alte funcţii în corespundere cu prezentul Regulament şi documentele interne ale prestatorului;
3) prevederi interne privind răspunderea și sancționarea angajaţilor care nu raportează despre activităţile sau operațiunile suspecte administratorului sau direct autorităţii competente şi/sau contribuie personal la efectuarea operaţiunilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.

92. Persoana, care efectuează auditul prestatorului, analizează realizarea programului privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului de către prestator și prezintă în scris, administratorului responsabil al prestatorului un raport privind rezultatele analizei efectuate.

93. Prestatorul va dispune de programe de selectare şi instruire continuă a personalului în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Prestatorul asigură deținerea de către personalul său a cunoștințelor, calităților și abilităților corespunzătoare pentru îndeplinirea eficientă a responsabilităților de conformare la cerințele de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.

94. Programele de selectare şi instruire indicate la pct.93 vor cuprinde diverse aspecte ale procesului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi obligaţiunile conform legislaţiei în domeniu, inclusiv:
1) instruirea personalului nou angajat referitor la importanţa şi cerinţele de bază ale programelor respective;
2) instruirea personalului de „prima linie” (angajaţii care nemijlocit intră în contact cu clienţii) referitor la verificarea identităţii clienţilor noi, monitorizarea conturilor clienţilor existenţi pe bază continuă, depistarea indicilor şi raportarea activităţilor şi tranzacţiilor suspecte şi a celor supuse raportării;
3) actualizarea regulată a responsabilităţilor personalului;
4) noile tehnici, metode şi tendinţe de spălare a banilor şi finanţare a terorismului;
5) nivelul implicării personalului în procesul de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
Conţinutul şi programul instruirii personalului trebuie să fie adaptat la necesităţile individuale ale prestatorului.

95. Prestatorul realizează prelucrarea datelor cu caracter personal obținute în procesul de implementare a cerințelor prezentului regulament și asigură confidențialitatea acestora, ținând cont de cerințele actelor normative cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.

 

Capitolul XIII
CERINȚE PRIVIND APLICAREA
MĂSURILOR RESTRICTIVE INTERNAȚIONALE

96. Prestatorul aplică imediat măsuri restrictive în privinţa bunurilor, inclusiv a celor obţinute din sau generate de bunuri care aparţin sau sunt deţinute ori controlate, direct sau indirect, de persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masa care fac obiectul măsurilor restrictive, precum şi de persoanele juridice care aparţin sau sunt controlate, direct sau indirect, de aceste persoane, grupuri şi entităţi.

97. Pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive conform pct.96, prestatorul elaborează proceduri și reguli interne care trebuie să includă cel puţin următoarele elemente:
1) proceduri de colectare, păstrare și actualizare a listei persoanelor, grupurilor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă care fac obiectul măsurilor restrictive internaționale (inclusiv prin utilizarea bazelor de date existente), conform cerințelor Legii nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și Legii nr.25 din 4 martie 2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale, folosind în acest scop inclusiv și Ordinul directorului Serviciului de Informații și Securitate privind listele persoanelor, grupurilor și entităților implicate în activități teroriste;
2) proceduri de verificare/depistare a persoanelor sau entităţilor desemnate şi a operaţiunilor/plăților în care sunt implicate bunuri, aplicabile potenţialilor clienţi, clienților existenți şi solicitanţilor de operațiuni/plăți ocazionale și de transfer a mijloacelor bănești;
3) competenţele persoanelor cu responsabilităţi în implementarea procedurilor și regulilor interne pentru punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale de blocare a fondurilor;
4) procedurile de informare/raportare, intern şi către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

98. Prestatorul, la identificarea bunurilor care aparţin sau sunt deţinute ori controlate, direct sau indirect, de persoanele, grupurile şi entităţile implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă care fac obiectul măsurilor restrictive, întreprinde succesiv următorii pași:
1) prin decizia (ordinul) administratorului responsabil al prestatorului, se abţine, pentru un termen nedeterminat, de la executarea activităţilor şi tranzacţiilor în favoarea sau beneficiul, direct sau indirect, al persoanelor, grupurilor şi entităţilor implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masa care fac obiectul măsurilor restrictive;
2) informează imediat, dar nu mai târziu de 24 ore, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre abţinerea, pentru un termen nedeterminat, de la executarea activităţilor şi tranzacţiilor în favoarea sau beneficiul, direct sau indirect, al persoanelor, grupurilor şi entităţilor implicate în activități teroriste și de proliferare a armelor de distrugere în masă care fac obiectul măsurilor restrictive. Informația transmisă în adresa autorității menționate va cuprinde cel puțin următoarele elemente:
a) date și informații (nume/denumire; IDNO/IDNP, dacă există; țara de origine/rezidență; lista autorității/organizației la care face referință măsura restrictivă aplicată, etc) despre persoana, grupul sau entitatea identificată;
b) date și informații (volumul; moneda; destinatarul; destinația, etc) despre bunul identificat;
c) informarea despre decizia administratorului responsabil al prestatorului cu privire la abţinerea, pentru un termen nedeterminat, de la executarea activităţilor şi tranzacţiilor cu referire la bunul identificat;
3) dacă este cazul, prestatorul acceptă plăţi suplimentare, efectuate de o parte terţă, sau majorarea valorii bunurilor identificate şi extinde aplicabilitatea măsurii de abținere asupra bunurilor, ținând cont de cerințele pct.98 subpct.1), precum și informează despre acest fapt Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor ținând cont de cerințele pct. 98 subpct.2) lit.a) și b);
4) informează Banca Națională a Moldovei despre măsura restrictivă aplicată, ținând cont de cerințele pct.98 subpct.2) lit.a) și b).

99. În cazul unor îndoieli sau suspiciuni care nu permit stabilirea unei convingeri ferme privind identitatea persoanei, grupului sau entității incluse în lista menţionată la art.34 alin.(11) din Legea nr.308 din 22 decembrie 2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, prestatorul informează neîntîrziat despre aceasta, în termen de cel mult 24 de ore, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

100. Prestatorul asigură monitorizarea permanentă a paginilor web oficiale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Uniunii Europene şi Serviciului de Informaţii şi Securitate, pentru asigurarea aplicabilității corespunzătoare a măsurilor restrictive asupra persoanelor, grupurilor şi entităţilor implicate în activităţi teroriste şi de proliferare a armelor de distrugere în masă.

 

Capitolul XIV
ALTE DISPOZIȚII

101. În cazul în care se constată încălcarea prevederilor prezentului Regulament, a obligaţiilor prevăzute de legislaţia privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, Banca Naţională a Moldovei aplică sancţiuni în conformitate cu legislația în vigoare.

102. În aplicarea prezentului Regulament, prestatorul informează Banca Naţională a Moldovei despre activitățile suspecte și incidentele de fraudă care prezintă riscuri pentru siguranţa, buna funcționare sau reputaţia băncii.

 

Anexă
la Regulamentul cu privire la cerințele
privind prevenirea și combaterea spălării banilor
și finanțării terorismului în activitatea
prestatorilor de servicii de plată nebancari

Recomandări privind criteriile de identificare a beneficiarului efectiv

Persoanele fizice care pot controla persoana juridică prin intermediul intereselor de proprietate

a) persoana / persoanele fizice care deține în mod direct sau indirect un procent minim din participația deținută în persoana juridică (abordarea pragului)
Prestatorul ia în considerare cota procentuală mai mare de 25% deținută de către persoana fizică (persoanele fizice) ca factor esențial la determinarea beneficiarului efectiv. În cazul unui control indirect asupra persoanei juridice (lanț de vehicule corporative sau persoane juridice), beneficiarul efectiv se determină utilizând tehnica deținerii controlului efectiv (calcularea ponderii deținute de fiecare persoană fizică potențial beneficiar efectiv în lanțul format, iar persoana fizică care deține cota cea mai mare din participație se consideră beneficiar efectiv).

b) acționarii care exercită controlul singuri sau împreună cu alți acționari, inclusiv prin intermediul unui contract, al înțelegerii, al unei relații, al unui intermediar sau al unei entități aflate în legătură ( abordarea interesului majoritar)
Prestatorul ia în considerare controlul indirect, care poate depăși proprietatea legală (directă) sau ar putea fi prin intermediul unui lanț de vehicule corporative sau persoane juridice și prin intermediul unor nominalizări, ca factor esențial la determinarea beneficiarului efectiv. În astfel de situații, controlul indirect, poate fi identificat prin diverse mijloace, cum ar fi: acord între acționari, exercitarea unei influențe dominante sau puterea de a numi membrii managementului superior. Acționarii pot spori nivelul de control prin acorduri formale sau informale sau prin utilizarea de acționari nominali (proprietar investit sau înregistrat care deține acțiuni în numele beneficiarul efectiv în baza unui contract de custodie). Prestatorul ia în considerare diferitele tipuri de interese de proprietate și posibilitățile care pot exista, inclusiv votul sau drepturile economice (de exemplu: titlurile sau datoriile convertibile în capitaluri proprii).

Persoanele fizice care pot controla persoana juridică prin alte mijloace

a) Persoana / persoanele fizice care exercita controlul asupra unei persoane juridice prin alte mijloace
Prestatorul ia în considerare legăturile personale dintre persoana fizică și persoanele menționate la lit.a) și b) la identificarea beneficiarului efectiv sau care dețin proprietatea.

b) Persoana / persoanele fizice care exercită controlul fără proprietate
Prestatorul ia în considerare situațiile când persoana fizică participă la finanțarea persoanei juridice sau obține beneficii sau există relații familiale apropiate, asociații istorice sau contractuale, sau în cazul în care persoana juridică nu achită anumite plăți (datorii). În plus, controlul poate fi prezumat chiar dacă controlul nu este niciodată exercitat în mod efectiv, cum ar fi utilizarea, beneficiul sau beneficiul activelor deținute de persoana juridică.

Persoanele fizice care pot exercita controlul prin posturi (funcții) deținute în cadrul persoanei juridice

a) Persoana / persoanele fizice responsabile pentru deciziile strategice care afectează în mod fundamental practicile comerciale sau direcția generală a persoanei juridice
Prestatorul ia în considerare situația când funcția de director /administrator poate juca un rol activ în exercitarea controlului asupra afacerilor persoanei juridice. Cu toate acestea, informațiile privind administratorii pot avea o valoare limitată în cazul în care țara de origine a acestuia permite ca administratorul poate fi persoană nominală (persoana care acționează în numele unor interese neidentificate).

b) Persoana / persoanele fizice care exercită controlul executiv asupra treburilor zilnice sau regulate ale persoanei juridice prin intermediul unei funcții de conducere
Prestatorul ia în considerare situațiile în care directorul executiv (CEO), directorul financiar (CFO), directorul sau directorul executiv sau președintele pot juca un rol activ în exercitarea controlului asupra afacerilor persoanei juridice, sau persoana / persoanele fizice au autoritate semnificativă asupra relațiilor financiare, inclusiv cu instituțiile financiare (bănci) și afacerile financiare în desfășurare ale persoanei juridice.

Surse pentru obținerea informației aferente beneficiarilor efectivi
a) Registrul fondatorilor sau lista acționarilor prezentată de către persoana juridică, care este păstrat și actualizat permanent, întocmit conform datelor și informațiilor din documentele legale de încorporare a persoanei juridice și/sau memorandumul și articolele de asociere și este înregistrat la autoritățile de stat sau în registrele private, în modul stabilit de legislația aplicabilă;
b) Registrul public/privat cu privire la datele de înregistrare a persoanei juridice, întocmit conform legislației aplicabile, care conțin cel puțin, următoarea informație: denumirea, dovada de înregistrare, statutul și forma legală, adresa de înregistrare, împuternicirile de bază care reglementează activitatea, lista directorilor și registrul acționarilor sau fondatorilor, inclusiv categoriile de acțiuni deținute și dreptul de vot ;
c) Informația obținută de la alte entități raportoare în condiții similare privind aplicarea măsurilor de precauție asupra clienților și beneficiarilor efectivi ai acestora;
d) Informația deținută de alte autorități competente în baza obligațiilor legale (de exemplu: autoritățile fiscale, autorități financiare sau regulatorii și alte companii care dețin registre similare);
e) Informația disponibilă privind persoanele juridice cotate pe o piață reglementată/ sistem multilateral de tranzacționare, care impune cerințe de divulgare a informațiilor, fie prin norme bursiere, fie prin lege sau prin mijloace executorii, pentru a asigura transparența adecvată a beneficiarului efectiv.