Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Petru Rotaru, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Mihnea Constantinescu, viceguvernator
A cincea zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.

Site-ul www.bnm.md acordă prioritate securității datelor și utilizează cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și confortul utilizatorului. Acceptarea utilizării cookie-urilor contribuie la creșterea vitezei de încărcare a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul utilizării cookie-urilor poate încetini încărcarea site-ului și poate afecta navigarea fluentă între pagini. Pentru mai multe informații, consultați Politica de utilizare a cookie-urilor.
Configurați preferințele privind cookie-urile pe categorii. Cookie-urile strict necesare nu pot fi dezactivate, deoarece sunt esențiale pentru funcționarea site-ului web.
Aceste cookie-uri sunt fundamentale pentru buna funcționare a site-ului. Ele includ cookie-uri de sesiune utilizate pentru echilibrarea încărcării și pentru menținerea stării aplicației.
Cookies: cookiesession1, JSESSIONID
Aceste cookie-uri permit personalizarea funcțiilor, cum ar fi preferințele legate de dimensiunea fontului, starea interfeței și selecția versiunii desktop/mobile.
Cookies: has_js, fontCookie, statistics_time, statistics_tooltip, bnm_coins_expansion, desktop_version
Cookie-urile de acest tip ne ajută să înțelegem modul în care vizitatorii interacționează cu site-ul nostru, colectând și raportând informații în mod anonim.
Cookies: _ga, _gid, _gat, node_stat
Aceste cookie-uri stochează preferințele legate de accesibilitate, precum dimensiunea textului, contrastul, dimensiunea cursorului și setările de animație.
Cookies: a11y_oversized_widget, a11y_animation, a11y_invert, a11y_contrast, a11y_dyslexic, a11y_cursor, a11y_factor
Valoarea financiară netă (VFN)1 a economiei naționale la 30.06.2024 a constituit: -91,4 mld. lei, fiind în creștere comparativ cu valoarea de -96,4 mld. lei înregistrată la 31.12.2023. Astfel, economia națională rămâne în continuare net debitoare față de „Restul lumii”. Evoluția din trimestrul II 2024 s-a datorat creșterii mai accentuate a stocului activelor (+4,1 la sută față de finele anului 2023) comparativ cu cel al pasivelor (+3,1 la sută).
Sectorul gospodăriilor populației continuă să fie creditorul net al economiei naționale, iar sectorul societăților comerciale nefinanciare, sectorul societăților financiare și sectorul administrației publice se află, la fel ca în perioadele precedente, pe poziția de debitor net (a se vedea tabelul de mai jos).
Tabel. Valoarea financiară netă pe sectoare2 la situația din 30.06.2024, miliarde lei3
|
|
31.12.2023 |
30.06.2024 |
||||
|
Active financiare |
Pasive |
Valoarea financiară netă |
Active financiare |
Pasive |
Valoarea financiară netă |
|
|
Economia națională |
760,9 |
857,4 |
-96,4 |
792,3 |
883,7 |
-91,4 |
|
Societăți comerciale nefinanciare |
113,8 |
371,9 |
-258,1 |
120,0 |
387,5 |
-267,5 |
|
Societăți financiare |
304,6 |
324,8 |
-20,1 |
312,4 |
332,1 |
-19,7 |
|
Administrația publică |
83,9 |
118,3 |
-34,4 |
91,4 |
118,4 |
-27,0 |
|
Gospodăriile populației4 |
258,7 |
42,4 |
216,3 |
268,5 |
45,7 |
222,8 |
|
Restul lumii |
251,3 |
154,8 |
96,5 |
247,7 |
156,2 |
91,5 |
Sectorul gospodăriilor populației a înregistrat o valoare financiară netă de 222,8 mld. lei, fiind în creștere cu 3,0 la sută comparativ cu valoarea de 216,3 mld. lei înregistrată la finele anului 2023.
Sectorul societăților comerciale nefinanciare este sectorul în care se înregistrează, în continuare, cea mai mare valoare financiară netă debitoare (negativă), la 30.06.2024 aceasta a constituit -267,5 mld. lei, în creștere cu 3,6 la sută.
În același timp, valoarea financiară netă negativă a administrației publice s-a diminuat cu 21,5 la sută și a constituit -27,0 mld. lei. Această descreștere este determinată de majorarea activelor financiare cu 9,0 la sută comparativ cu sfârșitul anului 2023. Astfel, acest sector a avut cel mai semnificativ impact asupra modificării valorii financiare nete a economiei naționale prin contribuția sa pozitivă de +7,7 puncte procentuale (diagrama 1). Valoarea financiară netă negativă a societăților financiare s-a diminuat cu 2,0 la sută, până la nivelul de -19,7 mld. lei.
Diagrama 1. Contribuția sectoarelor instituționale la modificarea valorii financiare nete a economiei naționale, miliarde lei
Raportul dintre valoarea financiară netă a economiei naționale înregistrată la finele trimestrului II 2024 și produsul intern brut (PIB) s-a diminuat cu 2,3 puncte procentuale comparativ cu 31.12.2023 și a constituit -29,8 la sută (diagrama 2).
Diagrama 2. Raportul dintre valoarea financiară netă și PIB, pe sectoare (%)
Structura activelor și angajamentelor sectoarelor economiei naționale diferă în funcție de tipul activităților principale specifice sectorului și de resursele disponibile ale acestuia (diagrama 3).
Diagrama 3. Structura și dinamica activelor și pasivelor financiare ale sectoarelor instituționale, miliarde lei
Sectorul societăților financiare a deținut active financiare în valoare totală de 312,4 mld. lei (+2,6 la sută comparativ 31.12.2023), fiind formate, preponderent, din titlurile de natura datoriei procurate (40,9 la sută), împrumuturile acordate (28,2 la sută) și numerar și depozite (23,6 la sută). Pasivele au totalizat 332,1 mld. lei, majorându-se cu 2,3 la sută. În structura acestora, partea majoră a fost deținută de numerar și depozite care a constituit 65,6 la sută.
Activele sectorului gospodăriilor populației au constituit 268,5 mld. lei (+3,8 la sută comparativ cu 31.12.2023), fiind formate, în mare parte, din participațiile în capital și din numerar și depozite: 58,0 la sută și 36,8 la sută, respectiv, din totalul activelor sectorului dat. Totodată, angajamentele sectorului gospodăriilor populației au însumat 45,7 mld. lei (+7,7 la sută), fiind constituite, în principal, din împrumuturi contractate (93,9 la sută din totalul pasivelor sectorului).
Activele financiare ale sectorului societăților comerciale nefinanciare au totalizat 120,0 mld. lei (+5,4 la sută). Ponderea majoră în structura lor este deținută de numerar și depozite (50,9 la sută în totalul activelor financiare). Acest sector este, totodată, cel mai mare în economia națională din perspectiva obligațiunilor sale, care la 30.06.2024 au constituit 387,5 mld. lei (+4,2 la sută comparativ cu situația la 31.12.2023) și au fost formate, în mare parte, din capitalul propriu (58,9 la sută din totalul pasivelor sectorului dat) și împrumuturile contractate (23,3 la sută).
Activele financiare ale sectorului guvernamental la finele trimestrului II 2024 au însumat 91,4 mld. lei (+9,0 la sută) și sunt reprezentate, preponderent, de participațiile în capitalul entităților din alte sectoare (57,1 la sută) și de împrumuturile acordate economiei naționale (23,1 la sută). Pasivele sectorului s-au majorat cu 0,1 la sută și au constituit 118,4 mld. lei. Acestea au fost formate în proporție de 49,2 la sută din împrumuturile contractate și 35,1 la sută din titluri de natura datoriei emise.
În calitate de instrument de finanțare a economiei naționale, împrumuturile ocupă o proporție de 24,9 la sută din totalul pasivelor. La sfârșitul trimestrului II 2024 acestea au însumat 220,3 mld. lei, fiind cu 1,9 la sută mai mare decât sfârșitul trimestrului IV 2023. Împrumuturile externe oferite economiei naționale, în această perioadă, au constituit 110,3 mld. lei, ceea ce reprezintă 50,1 la sută din totalul împrumuturilor primite (diagrama 4). Acestea au fost oferite, cu preponderență, administrației publice (52,0 la sută) și societăților comerciale nefinanciare (38,5 la sută). Alte instituții financiare monetare, care cuprind băncile comerciale și asociațiile de economie și împrumut, licență ”B”, au creditat economia națională cu 73,4 mld. lei (+8,6 la sută).
Diagrama 4. Structura împrumuturilor acordate și primite între sectoarele instituționale ale economiei la situația din 30.06.2024, miliarde lei
Notă: S.1 - Economia națională, S.11 - Societăți comerciale nefinanciare; S.121 - Banca centrală; S.122 - Alte instituții financiare monetare; S.125 - Alți intermediari financiari; S.128 - Societăți de asigurare; S.13 - Administrația publică; S.14+S15 - Gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației; S.2 - Restul lumii
Sectoarele instituționale care au beneficiat cel mai mult de împrumuturi au fost societățile comerciale nefinanciare (40,9 la sută), administrația publică (26,4 la sută) și gospodăriile populației (19,5 la sută).
Datoria totală5 pe economia națională a însumat 587,1 mld. lei (+2,0 la sută comparativ cu situația la 31.12.2023). Sectorul financiar, drept urmare a funcțiilor sale de intermediar financiar, reprezintă sectorul cu cea mai mare datorie totală (263,9 mld. lei sau 44,9 la sută din totalul datoriei pe economia națională). Sectorului societăților comerciale nefinanciare îi revin 159,1 mld. lei sau 27,1 la sută din totalul datoriei, iar sectoarelor administrației publice și gospodăriilor populației 118,4 mld. lei (20,2 la sută) și 45,7 mld. lei (7,8 la sută), respectiv.
Raportul dintre datoria totală a sectoarelor economiei naționale și PIB, la 30 iunie 2024, a constituit 191,4 la sută, fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mic decât indicatorul respectiv la 31 decembrie 2023 (diagrama 5).
Diagrama 5. Raportul dintre datoria totală a sectoarelor instituționale și PIB, %
Din perspectiva instrumentelor financiare incluse în datoria totală, partea majoră a revenit împrumuturilor contractate (37,5 la sută). Ponderea instrumentelor financiare în datoria totală a fiecărui sector al economiei naționale este corelată și cu specificul sectoarelor (diagrama 6). Numerarul și depozitele, care reprezintă 37,1 la sută din datoria totală a economiei naționale, sunt specifice doar societăților financiare și reprezintă 82,5 la sută din datoria totală a sectorului dat.
Diagrama 6. Structura datoriei totale la situația din 30.06.2024, %
Mai multe detalii:
Metodologia de compilare a bilanțurilor sectoriale în Republica Moldova
1 Valoarea financiară netă reprezintă diferența dintre totalul activelor financiare și totalul pasivelor financiare, înregistrate de un anumit sector al economiei naționale.
2. Conform metodologiei, există o diferență între valoarea financiară netă a economiei naționale totale și restul lumii, deoarece nu există sector - contrapartea pentru aurul monetar.
3. Notă: În materialul prezentat în tabel și diagrame, datele agregate ar putea să nu corespundă exact sumei componentelor din cauza rotunjirilor matematice.
4. Sectorul gospodăriilor populației include și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul acestora.
5. Datoria totală a unui sector este definită ca suma tuturor pasivelor unui sector datorate altor sectoare ale economiei naționale și sectorului „Restul lumii”, cu excepția acțiunilor și participațiilor la fondurile de investiții și a instrumentelor financiare derivate.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova






