I. Valoarea financiară netă

La 30 septembrie 2025 valoarea financiară netă (VFN)¹ a economiei naționale a constituit -117,1 mld. lei, evoluție asociată dinamicii activelor și pasivelor financiare în trimestrul III 2025.

Tabel. 1 Valoarea financiară netă pe sectoare² în trimestrul III 2025, miliarde lei³

Sectorul administrației publice a înregistrat o valoare financiară netă negativă de -30,7 mld. lei, fiind în descreștere cu 19,3 la sută comparativ cu valoarea de -38,1 mld. lei înregistrată la finele anului 2024. Acest sector a avut cel mai semnificativ impact pozitiv asupra modificării valorii financiare nete a economiei naționale prin contribuția sa de +7,3 puncte procentuale (diagrama 1).

Sectorul societăților comerciale nefinanciare este sectorul în care se înregistrează, cea mai mare valoare financiară netă debitoare (negativă), la 31.09.2025 aceasta a constituit -316,4 mld. lei, în creștere cu 10,7 la sută. 

Sectorul gospodăriilor populației a înregistrat o valoare financiară netă de 248,0 mld. Lei, majorându-se cu 2,5 la sută față de finele anului 2024.

Valoarea financiară netă negativă a societăților financiare s-a diminuat cu 5,9 la sută, până la nivelul de -17,9 mld. lei. 

Diagrama 1. Contribuția sectoarelor instituționale la modificarea valorii financiare nete a economiei naționale, miliarde lei

Raportul dintre valoarea financiară netă a economiei naționale înregistrată la finele trimestrului III 2025 și produsul intern brut (PIB)⁵ s-a diminuat cu 2,7 puncte procentuale comparativ cu 31.12.2024 și a constituit -33,9 la sută (diagrama 2). 

Diagrama 2. Raportul dintre valoarea financiară netă și PIB, pe sectoare (%)

II. Structura instrumentelor financiare

Structura activelor și angajamentelor sectoarelor economiei naționale diferă în funcție de tipul activităților principale specifice sectorului și de resursele disponibile ale acestuia (diagrama 3).

Diagrama 3. Structura și dinamica activelor și pasivelor financiare ale sectoarelor instituționale, miliarde lei

Sectorul societăților financiare a deținut active financiare în valoare totală de 343,1 mld. lei (+3,5 la sută comparativ cu 31.12.2024), fiind formate, preponderent, din titlurile de natura datoriei procurate (38,4 la sută), împrumuturile acordate (35,1 la sută) și numerar și depozite (20,1 la sută). Pasivele au totalizat 361,0 mld. lei, majorându-se cu 3,0 la sută. În structura acestora, partea majoră a fost deținută de numerar și depozite, care a constituit 67,1 la sută.

Activele sectorului gospodăriilor populației au constituit 313,5 mld. lei (+6,2 la sută comparativ cu 31.12.2024), fiind formate, în mare parte, din participații în capital și numerar și depozite, având o pondere de 59,9 la sută și 35,3 la sută, respectiv, din totalul activelor sectorului dat. Totodată, angajamentele sectorului gospodăriilor populației au însumat 65,4 mld. lei (+22,8 la sută), fiind constituite, în principal, din împrumuturi contractate (93,1 la sută din totalul pasivelor sectorului).

Activele financiare ale sectorului societăților comerciale nefinanciare au totalizat 127,3 mld. lei (+2,7 la sută). Ponderea majoră în structura lor este deținută de numerar și depozite (55,8 la sută în totalul activelor financiare). Acest sector este cel mai mare în economia națională din perspectiva obligațiunilor sale, care la 31.09.2025 au constituit 443,8 mld. lei (+8,3 la sută comparativ cu situația din 31.12.2024) și au fost formate, în mare parte, din capitalul propriu (60,3 la sută din totalul pasivelor sectorului dat) și împrumuturile contractate (23,1 la sută). 

Activele financiare ale sectorului guvernamental la finele trimestrului III 2025 au însumat 107,9 mld. lei (+10,4 la sută) și sunt reprezentate, preponderent, de participațiile în capitalul entităților din alte sectoare (51,0 la sută). Pasivele sectorului s-au majorat cu 2,1 la sută și au constituit 138,6 mld. lei. Acestea au fost formate în proporție de 53,9 la sută din împrumuturile contractate și 32,5 la sută din titluri de natura datoriei emise.  

Diagrama 4. Structura împrumuturilor acordate și primite între sectoarele instituționale ale economiei, miliarde lei

Notă: S.1 - Economia națională, S.11 - Societăți comerciale nefinanciare; S.121 - Banca centrală; S.122 - Alte instituții financiare monetare; S.125 - Alți intermediari financiari; S.128 - Societăți de asigurare; S.13 - Administrația publică; S.14+S15 - Gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației; S.2 - Restul lumii.

În calitate de instrument de finanțare a economiei naționale, împrumuturile au constituit 26,7 la sută din totalul pasivelor economiei naționale. La sfârșitul trimestrului III 2025 acestea au însumat 269,5 mld. lei, în creștere cu 7,9 la sută față de sfârșitul trimestrului IV 2024. În structura împrumuturilor primite, împrumuturile externe au continuat să dețină o pondere importantă, la finele trimestrului III 2025 însumând 125,8 mld. lei (diagrama 4). Partea majoră (58,7 la sută) din aceste împrumuturi a fost oferită administrației publice, urmată de societățile comerciale nefinanciare (32,6 la sută). Alte instituții financiare monetare, care cuprind băncile comerciale și asociațiile de economii și împrumut, licență ”B”, au creditat economia națională cu 101,6 mld. lei.

Sectoarele instituționale care au beneficiat cel mai mult de împrumuturi, conform situației la 30.09.2025 au fost societățile comerciale nefinanciare (38,1 la sută), administrația publică (27,7 la sută) și gospodăriile populației (22,6 la sută). 

III. Datoria sectoarelor instituționale

Datoria totală⁶ a economiei naționale a însumat 667,5 mld. lei (+5,4 la sută comparativ cu situația din 31.12.2024). Ponderea cea mai mare a datoriei totale revine sectorul financiar, (287,1 mld. lei sau 43,0 la sută din total) fapt corelat cu rolul său de intermediere financiară în economie. Sectorului societăților comerciale nefinanciare îi revin 176,2 mld. lei sau 26,4 la sută din totalul datoriei, iar sectoarelor administrației publice și gospodăriilor populației 138,6 mld. lei (20,8 la sută) și 65,4 mld. lei (9,8 la sută), respectiv.

Raportul dintre datoria totală a sectoarelor economiei naționale și PIB, la 30 septembrie 2025, a constituit 193,1 la sută, fiind cu 2,4 puncte procentuale mai mic decât indicatorul respectiv la 31 decembrie 2024 (diagrama 5).

Diagrama 5. Raportul dintre datoria totală a sectoarelor instituționale și PIB, %

Din perspectiva instrumentelor financiare incluse în datoria totală a economiei naționale, partea majoră a revenit împrumuturilor contractate (40,4 la sută). Ponderea instrumentelor financiare în datoria totală a fiecărui sector al economiei naționale este corelată și cu specificul sectorului respectiv (diagrama 6). Numerarul și depozitele, care reprezintă 36,3 la sută din datoria totală a economiei naționale, sunt specifice doar societăților financiare și reprezintă 84,3 la sută din datoria totală a sectorului dat.

Diagrama 6. Structura datoriei totale în trimestrul III 2025, %

Mai multe detalii:

Prezentarea grafică

Datele dinamice

Datele pe sectoare

Matricea de la cine către cine

Diagrame

Metodologia de compilare a bilanțurilor sectoriale în Republica Moldova

1. Valoarea financiară netă reprezintă diferența dintre totalul activelor financiare și totalul pasivelor financiare, înregistrate de un anumit sector al economiei naționale.

2. Conform metodologiei, există o diferență între valoarea financiară netă a economiei naționale totale și restul lumii, deoarece nu există sector - contra partea pentru aurul monetar.

3. Notă: În materialul prezentat în tabel și diagrame, datele agregate ar putea să nu corespundă exact sumei componentelor din cauza rotunjirilor matematice.

4. Sectorul gospodăriilor populației include și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul acestora.

5. Pentru datele la 31 decembrie s-au utilizat datele privind PIB anual, pentru celelalte date de referință, s-a utilizat PIB anualizat, calculat ca suma PIB trimestrial, pentru ultimele 4 trimestre.

6. Datoria totală a unui sector este definită ca suma tuturor pasivelor unui sector datorate altor sectoare ale economiei naționale și sectorului „Restul lumii”, cu excepția acțiunilor și participațiilor la fondurile de investiții și a instrumentelor financiare derivate.