Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Petru Rotaru, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Mihnea Constantinescu, viceguvernator
A cincea zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.

Site-ul www.bnm.md acordă prioritate securității datelor și utilizează cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și confortul utilizatorului. Acceptarea utilizării cookie-urilor contribuie la creșterea vitezei de încărcare a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul utilizării cookie-urilor poate încetini încărcarea site-ului și poate afecta navigarea fluentă între pagini. Pentru mai multe informații, consultați Politica de utilizare a cookie-urilor.
Configurați preferințele privind cookie-urile pe categorii. Cookie-urile strict necesare nu pot fi dezactivate, deoarece sunt esențiale pentru funcționarea site-ului web.
Aceste cookie-uri sunt fundamentale pentru buna funcționare a site-ului. Ele includ cookie-uri de sesiune utilizate pentru echilibrarea încărcării și pentru menținerea stării aplicației.
Cookies: cookiesession1, JSESSIONID
Aceste cookie-uri permit personalizarea funcțiilor, cum ar fi preferințele legate de dimensiunea fontului, starea interfeței și selecția versiunii desktop/mobile.
Cookies: has_js, fontCookie, statistics_time, statistics_tooltip, bnm_coins_expansion, desktop_version
Cookie-urile de acest tip ne ajută să înțelegem modul în care vizitatorii interacționează cu site-ul nostru, colectând și raportând informații în mod anonim.
Cookies: _ga, _gid, _gat, node_stat
Aceste cookie-uri stochează preferințele legate de accesibilitate, precum dimensiunea textului, contrastul, dimensiunea cursorului și setările de animație.
Cookies: a11y_oversized_widget, a11y_animation, a11y_invert, a11y_contrast, a11y_dyslexic, a11y_cursor, a11y_factor
La 31 martie 2026 valoarea financiară netă (VFN)1 a economiei naționale a constituit -121,2 mld. lei, evoluție asociată dinamicii activelor și pasivelor financiare în trimestrul I 2026.
Tabel. 1 Valoarea financiară netă pe sectoare2 în trimestrul I 2026, miliarde lei3
|
|
31.12.2025 |
31.03.2026 |
||||
|
Active financiare |
Pasive |
Valoarea financiară netă |
Active financiare |
Pasive |
Valoarea financiară netă |
|
|
Economia națională |
916,1 |
1 042,1 |
-126,0 |
960,8 |
1 082,0 |
-121,2 |
|
Societăți comerciale nefinanciare |
133,4 |
455,1 |
-321,7 |
144,4 |
470,4 |
-326,0 |
|
Societăți financiare |
352,8 |
372,7 |
-19,8 |
364,6 |
384,6 |
-20,0 |
|
Administrația publică |
105,5 |
146,7 |
-41,3 |
115,6 |
157,0 |
-41,4 |
|
Gospodăriile populației4 |
324,5 |
67,6 |
256,8 |
336,2 |
70,0 |
266,2 |
|
Restul lumii |
285,0 |
158,8 |
126,2 |
289,8 |
168,4 |
121,4 |
Sectorul gospodăriilor populației a înregistrat o valoare financiară netă de 266,2 mld. lei, majorându-se cu 3,7 la sută față de finele anului 2025. Acest sector a avut cel mai semnificativ impact pozitiv asupra modificării valorii financiare nete a economiei naționale prin contribuția sa de +7,4 puncte procentuale (diagrama 1).
Sectorul administrației publice a înregistrat o valoare financiară netă negativă de -41,4 mld. lei, fiind în creștere cu 0,1 la sută comparativ cu valoarea de -41,3 mld. lei înregistrată la finele anului 2025.
La 31.03.2026, sectorul societăților comerciale nefinanciare a înregistrat o valoare financiară netă de -326,0 mld. lei, în descreștere cu 1,3 la sută.
Valoarea financiară netă negativă a societăților financiare s-a majorat cu 1,0 la sută, până la nivelul de -20,0 mld. lei.
Diagrama 1. Contribuția sectoarelor instituționale la modificarea valorii financiare nete a economiei naționale, miliarde lei
Raportul dintre valoarea financiară netă a economiei naționale înregistrată la finele trimestrului I 2026 și produsul intern brut (PIB)5 s-a majorat cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu 31.12.2025 și a constituit -33,9 la sută (diagrama 2).
Diagrama 2. Raportul dintre valoarea financiară netă și PIB, pe sectoare (%)
Structura activelor și angajamentelor sectoarelor economiei naționale diferă în funcție de tipul activităților principale specifice sectorului și de resursele disponibile ale acestuia (diagrama 3).
Diagrama 3. Structura și dinamica activelor și pasivelor financiare ale sectoarelor instituționale, miliarde lei
Sectorul societăților financiare a deținut active financiare în valoare totală de 364,6 mld. lei (+3,3 la sută comparativ cu 31.12.2025), fiind formate, preponderent, din titlurile de natura datoriei procurate (39,2 la sută) și împrumuturile acordate (36,2 la sută). Pasivele au totalizat 384,6 mld. lei, majorându-se cu 3,2 la sută. În structura acestora, partea majoră a fost deținută de numerar și depozite, care a constituit 66,4 la sută.
Activele sectorului gospodăriilor populației au constituit 336,2 mld. lei (+3,6 la sută comparativ cu 31.12.2025), fiind formate, în mare parte, din participații în capital și numerar și depozite, având o pondere de 59,2 la sută și 36,1 la sută, respectiv, din totalul activelor sectorului dat. Totodată, angajamentele sectorului gospodăriilor populației au însumat 70,0 mld. lei (+3,5 la sută), fiind constituite, în principal, din împrumuturi contractate (94,6 la sută din totalul pasivelor sectorului).
Activele financiare ale sectorului societăților comerciale nefinanciare au totalizat 144,4 mld. lei (+8,2 la sută). Ponderea majoră în structura lor este deținută de numerar și depozite (52,6 la sută în totalul activelor financiare). Acest sector este cel mai mare în economia națională din perspectiva obligațiunilor sale, care la 31.03.2026 au constituit 470,4 mld. lei (+3,4 la sută comparativ cu situația din 31.12.2025) și au fost formate, în mare parte, din capitalul propriu (59,0 la sută din totalul pasivelor sectorului dat) și împrumuturile contractate (24,5 la sută).
Activele financiare ale sectorului administrației publice la finele trimestrului I 2026 au însumat 115,6 mld. lei (+9,6 la sută) și sunt reprezentate, preponderent, de participațiile în capitalul entităților din alte sectoare (52,8 sută). Pasivele sectorului s-au majorat cu 7,0 la sută și au constituit 157,0 mld. lei. Acestea au fost formate în proporție de 52,2 la sută din împrumuturile contractate și 35,6 la sută din titluri de natura datoriei emise.
Diagrama 4. Structura împrumuturilor acordate și primite între sectoarele instituționale ale economiei, miliarde lei
Notă: S.1 - Economia națională, S.11 - Societăți comerciale nefinanciare; S.121 - Banca centrală; S.122 - Alte instituții financiare monetare; S.125 - Alți intermediari financiari; S.128 - Societăți de asigurare; S.13 - Administrația publică; S.14+S15 - Gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației; S.2 - Restul lumii
În calitate de instrument de finanțare a economiei naționale, împrumuturile au constituit 27,3 la sută din totalul pasivelor economiei naționale. La sfârșitul trimestrului I 2026 acestea au însumat 295,3 mld. lei, în creștere cu 5,0 la sută față de sfârșitul trimestrului IV 2025. În structura împrumuturilor primite, împrumuturile externe au continuat să dețină o pondere importantă, la finele trimestrului I 2026 însumând 140,0 mld. lei (diagrama 4). Partea majoră (57,9 la sută) din aceste împrumuturi a fost oferită administrației publice, urmată de societățile comerciale nefinanciare (33,6 la sută). Alte instituții financiare monetare, care cuprind băncile comerciale și asociațiile de economii și împrumut, licență ”B”, au creditat economia națională cu 112,3 mld. lei.
Sectoarele instituționale care au beneficiat cel mai mult de împrumuturi, conform situației la 31.03.2026 au fost societățile comerciale nefinanciare (39,0 la sută), administrația publică (27,7 la sută) și gospodăriile populației (22,4 la sută).
Datoria totală6 a economiei naționale a însumat 723,3 mld. lei (+4,3 la sută comparativ cu situația din 31.12.2025). Ponderea cea mai mare a datoriei totale revine sectorului financiar (303,5 mld. lei sau 42,0 la sută din total) fapt corelat cu rolul său de intermediere financiară în economie. Sectorului societăților comerciale nefinanciare îi revin 192,8 mld. lei sau 26,7 la sută din totalul datoriei, iar sectoarelor administrației publice și gospodăriilor populației - 157,0 mld. lei (21,7 la sută) și 70,0 mld. lei (9,7 la sută), respectiv.
Raportul dintre datoria totală a sectoarelor economiei naționale și PIB, la 31 martie 2026, a constituit 202,1 la sută, fiind cu 5,9 puncte procentuale mai mare decât indicatorul respectiv la 31 decembrie 2025 (diagrama 5).
Diagrama 5. Raportul dintre datoria totală a sectoarelor instituționale și PIB, %
Din perspectiva instrumentelor financiare incluse în datoria totală a economiei naționale, partea majoră a revenit împrumuturilor contractate (40,8 la sută). Ponderea instrumentelor financiare în datoria totală a fiecărui sector al economiei naționale este corelată și cu specificul sectorului respectiv (diagrama 6). Numerarul și depozitele, care reprezintă 35,3 la sută din datoria totală a economiei naționale, sunt specifice doar societăților financiare și reprezintă 84,2 la sută din datoria totală a sectorului dat.
Diagrama 6. Structura datoriei totale în trimestrul I 2026, %
Mai multe detalii:
Matricea de la cine către cine
Metodologia de compilare a bilanțurilor sectoriale în Republica Moldova
Conturile financiare ale Republicii Moldova (date experimentale)
1. Valoarea financiară netă reprezintă diferența dintre totalul activelor financiare și totalul pasivelor financiare, înregistrate de un anumit sector al economiei naționale.
2. Conform metodologiei, există o diferență între valoarea financiară netă a economiei naționale totale și restul lumii, deoarece nu există sector - contraparte pentru aurul monetar.
3. Notă: În materialul prezentat în tabel și diagrame, datele agregate ar putea să nu corespundă exact sumei componentelor din cauza rotunjirilor matematice.
4. Sectorul gospodăriilor populației include și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul acestora.
5. Pentru datele la 31 decembrie s-au utilizat datele privind PIB anual, pentru celelalte date de referință, s-a utilizat PIB anualizat, calculat ca suma PIB trimestrial, pentru ultimele patru trimestre.
6. Datoria totală a unui sector este definită ca suma tuturor pasivelor unui sector datorate altor sectoare ale economiei naționale și sectorului „Restul lumii”, cu excepția acțiunilor și participațiilor la fondurile de investiții și a instrumentelor financiare derivate.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare
Politica de utilizare a cookie-urilor









