• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.


  • Octavian Armașu, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Vladimir Munteanu, Prim-viceguvernator al Băncii Naţionale

    A doua zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde
15.02.2021

INTERVIU// "Beneficiile reformelor" - Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Octavian Armașu pentru publicația „Profit”

 

 

În anul 2020, sectorul bancar din Republica Moldova a făcut faţă provocărilor generate de două crize concomitent – pandemică şi economică. Băncile comerciale au început cu succes anul 2021, demonstrându-şi disponibilitatea de a relansa economia moldovenească. Este adevărat, acest lucru va fi posibil doar dacă în ţară va exista un guvern, sarcina principală a căruia va fi scoaterea economiei din recesiune. Este firesc ca depăşirea riscurilor, într-un an atât de dificil, să nu treacă fără o încetinire a ritmului de dezvoltare sau chiar pierderi. Dar „radicalismul reformelor” pe care Banca Naţională a Moldovei (BNM) le desfăşoară în sistemul bancar încă din 2016, demonstrând uneori rigiditate excesivă, a ajutat băncile să reziste. Într-un interviu tradiţional acordat la început de an revistei Profit, guvernatorul BNM, Octavian ARMAŞU, vorbeşte despre situaţia financiară actuală a sectorului bancar, rezultatele anului 2020, precum şi obiectivele strategice ale sectorului pentru 2021.

 

Profit: Dle Armaşu, din mai multe puncte de vedere, anul 2020 a fost unul dificil atât pentru Banca Naţională a Moldovei (BNM), cât şi pentru băncile comerciale din Republica Moldova. Cum aţi caracteriza rezultatele acestuia pentru sistemul bancar?

Octavian ARMAȘU: Într-adevăr, anul 2020 a fost dificil şi plin de provocări nu doar pentru noi, dar pentru toate ţările. Restricţiile impuse din cauza pandemiei COVID-19 au expus riscurilor şi incertitudinilor, la fel, sistemul bancar din Republica Moldova. Totuşi, datorită reformelor făcute în anii precedenţi, noi am intrat în această criză cu un sector bancar rezilient, bine capitalizat, cu o guvernanţă bună, ceea ce ne-a permis să asigurăm o stabilitate financiară.

Banca Naţională, ca regulator şi autoritate de supraveghere, a acţionat proactiv. A luat măsuri pentru a susţine băncile, persoanele fizice şi cele juridice. Cel mai important este că prin acţiunile întreprinse am reuşit să contribuim la menţinerea unui sector bancar rezilient, dar şi să sprijinim mediul de afaceri şi populaţia.

Pe parcursul anului trecut, a continuat procesul de aliniere a reglementărilor emise de BNM la standardele internaţionale prin perfecţionarea mecanismelor cantitative şi calitative de administrare a băncilor. Acest fapt contribuie la promovarea unui sector bancar sigur şi stabil, la creşterea transparenţei, încrederii în sectorul bancar autohton, la dezvoltarea noilor produse şi servicii financiare. Totodată, aş vrea să precizez că fortificarea cadrului normativ – mă refer, în special, la adoptarea unor legi noi sau modificarea legilor în vigoare – necesită eforturi conjugate ale tuturor autorităţilor publice competente. Cu regret, procesul de revizuire a legilor financiar-bancare pentru  asigurarea îndeplinirii de către BNM a atribuţiilor sale în corespundere cu standardele internaţionale şi cu bunele practici nu a avut o finalitate în anul 2020.

Astfel, Banca Naţională a elaborat şi a supus consultării un proiect de lege, care a precizat modul de aplicare a Codului Administrativ asupra activităţii BNM, înregistrat în Parlament la 05.03.2020. Modificările ar fi permis BNM să desfăşoare controalele pe teren într-un mod şi mai riguros, să consolideze procedurile de supraveghere şi să asigure capacitatea băncii centrale de a întreprinde măsurile potrivite şi necesare menţinerii unui sistem bancar robust. Însă, în data de 22 decembrie, Comisia juridică a Legislativului a propus respingerea acestui proiect.

Un alt proiect de lege, de o importanţă fundamentală pentru buna derulare a activităţii Băncii Naţionale, îndeosebi, pentru întărirea independenţei instituţiei, nu a fost promulgat de preşedintele ţării şi la mijlocul lunii decembrie a fost restituit Parlamentului pentru reexaminare. Proiectul transpune principiile internaţionale de supraveghere bancară, iar adoptarea acestuia a fost condiţionată şi în procesul de negociere a noului memorandum cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Un pas important în 2020 îl reprezintă încheierea memorandumului de înţelegere cu Banca Centrală Europeană (BCE) în domeniul supravegherii bancare. Semnarea acestui document esenţial cu una dintre cele mai influente bănci centrale din lume constituie o realizare semnificativă orientată spre fortificarea capacităţii de supraveghere bancară a BNM.

Să nu uităm că în 2020, ţara noastră a finalizat un program de trei ani cu Fondul Monetar Internaţional, pe care însuşi FMI l-a apreciat ca unul de succes. Desigur, Banca Naţională a fost în centrul programului, întrucât acesta era axat pe reforma sectorului bancar, respectiv, reforma a fost una de anvergură şi de succes.

Astfel, anul a fost plin de realizări, dar şi de încercări şi provocări, pe care le-am depăşit cu demnitate. BNM a reuşit să devină mai puternică şi mai independentă, acţionând în interesul public.


Profit: Comparativ cu anul 2019, ce ne puteţi spune despre dinamica principalilor indicatori bancari – active, capital, portofoliu de credite, profitabilitate?

Octavian ARMAȘU: Am menţionat că reformele implementate în ultimii ani şi cerinţele înaintate de BNM băncilor au contribuit la crearea unui sector bancar mai rezistent, care a intrat destul de bine pregătit în criză. În condiţiile pandemiei acesta şi-a continuat, în principal, evoluţia pozitivă şi a devenit mai consolidat, datorită capacităţii băncilor de a-şi gestiona prudent activitatea.

Astfel, pe parcursul anului 2020, activele s-au majorat cu 13 245,6 mil. lei până la 103 923,8 mil. lei. De asemenea, au crescut creditele - cu 5 273,7 mil. lei până la 45 649,2 mil. lei, având şi o calitate mai bună. Ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor s-a diminuat cu 1,1 p.p., constituind 7,4%. Aici trebuie menţionat şi efectul pozitiv al deciziilor BNM prin care băncilor li s-a permis să prelungească ori să renegocieze creditele persoanelor fizice şi juridice afectate de pandemie, cu unele excepţii de la cerinţele standard de clasificare. Voi preciza că în perioada crizelor, impactul acestora asupra creditelor neperformante ar putea fi întârziat.

Creşterea depozitelor cu 11 287,1 mil. lei până la 79 644,7 mil. lei arată că cetăţenii au încredere în bănci. Totodată, s-a majorat şi ponderea intermedierii în moneda naţională. Astfel, ponderea creditelor în lei s-a majorat cu 2,8 p.p. până la 69,5%, iar ponderea depozitelor în lei, de asemenea, este la un nivel înalt – 58,2 %, fiind în descreştere nesemnificativă cu 0,8 p.p. faţă de finele anului precedent, inclusiv din contul modificărilor ca urmare a fluctuaţiei cursului valutar. Datele arată că politica de încurajare a intermedierii financiare în moneda naţională, promovată de BNM, aduce rezultate palpabile.

Voi menţiona, la fel, că nivelul înalt de lichiditate reflectă faptul că sectorul bancar e capabil să evite riscul legat de lipsa acesteia. Astfel, lichiditatea curentă a constituit 50,5% (limita ≥20%) şi indicatorul lichidităţii pe termen lung 0,7 (limita ≤1).

În aceeaşi ordine de idei, fondurile proprii au sporit cu 2 198,3 mil. lei până la 13 561,3 mil. lei, iar rata fondurilor proprii a fost mai mare cu 2,2 p.p. şi a înregistrat 27,1% (limita reglementată variază între 19,1% şi 54%).

Totodată, sectorul bancar, la fel ca şi alte sectoare ale economiei naţionale, nu a evitat unele efecte negative ale pandemiei COVID-19. Astfel, profitul obţinut în anul 2020 în comparaţie cu anul 2019 s-a micşorat cu 609,5 mil. lei (27%), totalizând 1 650,4 mil. lei. În acelaşi context, rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului au fost în descreştere cu 0,8 p.p. şi, respectiv, cu 5 p.p, constituind 1,7% şi, respectiv, 9,6%.


Profit: Care a fost structura veniturilor băncilor comerciale în 2020? Care componente în structura veniturilor s-au majorat, dar care au scăzut? De ce?

Octavian ARMAȘU: Înainte de toate, aş vrea să precizez că în anul 2020 băncile licenţiate au obţinut venituri totale în sumă de 7 802,4 mil. lei, care s-au majorat comparativ cu finele anului precedent cu 340,1 mil. lei. Între acestea veniturile din dobânzi au constituit 56% (la 31.12.2019 – 60,4%), iar veniturile neaferente dobânzilor – 44% (la 31.12.2019 – 39,6%).

Veniturile din dobânzi s-au diminuat cu 140,3 mil. lei (3,1%) ca urmare a micşorării ratei medii la credite în moneda naţională de la 8,08% la 31.12.2019 până la 7,66% la 31.12.2020 şi în valută de la 5,09 % până la 4,9%. La fel, s-a micşorat rata medie a dobânzii la valorile mobiliare de stat de la 6,4% până la 5,01%.

Totodată, pe parcursul perioadei de referinţă veniturile neaferente dobânzilor au sporit cu 480,4 mil. lei (16,3%), în principal, ca urmare a majorării câştigurilor din diferenţa cursului de schimb cu 320,2 mil. lei (33,8%). De asemenea, au crescut veniturile din onorarii şi comisioane cu 83,3 mil. lei (4,4%), ca urmare a majorării numărului şi volumului tranzacţiilor efectuate prin sistemele de plăţi SAPI, SWIFT, precum şi a numărului şi volumului operaţiunilor cu carduri emise în Republica Moldova.


Profit: Cum a afectat criza pandemică şi diminuarea PIB-ului portofoliul băncilor comerciale, care nu a permis reducerea volumului de credite acordate?

Octavian ARMAȘU: Cu siguranţă, această criză a afectat puternic întreaga economie, iar PIB-ul în ianuarie-septembrie 2020 a scăzut semnificativ – cu 8,2% faţă de perioada similară a anului 2019.
Pentru a atenua impactul pe cât a fost posibil pentru Banca Naţională, aceasta a întreprins mai multe acţiuni prompte. Mă refer, în special, la măsurile de relaxare a politicii monetare şi de asigurare a unor lichidităţi suplimentare în sectorul bancar. De asemenea, BNM a recurs la aprobarea unor excepţii de la prevederile în vigoare legate de calculul reducerilor pentru pierderi la creditele acordate persoanelor fizice şi juridice afectate de criza pandemică, precum şi de clasificarea acestor credite.

Ca urmare, majoritatea băncilor au decis să susţină agenţii economici şi persoanele fizice prin acordarea unor credite cu o rată a dobânzii mai avantajoasă şi prin reeşalonarea creditelor existente. Astfel, în perioada martie – iulie 2020, au fost înregistrate 22,6 mii de solicitări de prelungiri sau renegocieri în acest sens, soldul total al cererilor aprobate fiind de 16,9% din totalul portofoliului de credite pe sectorul bancar. Conform datelor din 31.12.2020, portofoliul de credite al băncilor per ansamblu a constituit 45 649,2 mil. lei, majorându-se cu 13,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019.


Profit: Cum caracterizează autoritatea de reglementare indicatorul creditelor neperformante? Sunt acestea acoperite în mod fiabil de fondurile de risc?

Octavian ARMAȘU: Datorită reformelor iniţiate în anul 2016, prin implementarea standardelor Basel III şi trecerea la procesul de supraveghere bazat pe riscuri, sistemul bancar din Republica Moldova a fost în măsură să înfrunte dificultăţile neprevăzute din anul 2020. Reformele desfăşurate au permis băncilor să evalueze corect riscurile şi să anticipeze apariţia unor probleme cauzate de criza pandemică.

Desigur, criza a afectat şi sistemul bancar, fiind afectaţi unii indicatori calitativi. Astfel, din luna mai şi până în luna august, s-a înregistrat o creştere a creditelor neperformante, precum şi a ponderii acestora în portofoliului de credite respectiv, cea mai mare fiind în luna august (8,9%). Situaţia s-a îmbunătăţit începând cu luna septembrie, când s-a manifestat o tendinţă lunară de micşorare a creditelor neperformante atât în valoare absolută, cât şi în valoare relativă. Astfel, ponderea creditelor neperformante în portofoliul total de credite la 31.12.2020 a constituit 7,4%, fiind în descreştere cu 1,1 p.p faţă de finele anului 2019. Totodată, după cum am menţionat anterior, în perioadele crizelor financiare, impactul asupra creditelor neperformante ar putea fi întârziat.

Este important că toate creditele acordate de către bănci sunt acoperite de reduceri pentru pierderi la credite, în funcţie de riscul pe care îl poartă fiecare credit în parte. Nivelul de provizionare a creditelor neperformante (ponderea reducerilor calculate la credite neperformante în totalul creditelor neperformante) este înalt. Acesta constituie 65,5% şi variază de la 35,2% până la 94,4%, fiind în majorare cu 0,6 p.p. faţă de anul precedent. Suma totală a reducerilor pentru pierderi la credite conform situaţiei din 31.12.2020 a fost de 3 404,5 mil. lei sau cu 6% mai mare faţă de finele anului 2019. Cât priveşte ponderea reducerilor pentru pierderi la credite în portofoliul total de credite la data de 31.12.2020, aceasta a fost de 7,5%.


Profit: Pe cât de adecvat au reacţionat băncile şi piaţa, în ansamblu, la micşorarea ratei de bază? BNM a fost satisfăcută de această reacţie?

Octavian ARMAȘU: Conform strategiei sale de politică monetară pe termen mediu, Banca Naţională analizează şi modelează permanent mecanismul de transmisie a politicii monetare, conferindu-i ratei dobânzii rolul determinant în orientarea pieţelor monetară, de credit şi valutară.

Astfel, începând cu luna martie 2020, Comitetul executiv al BNM a început şirul de reduceri ale ratei de bază aplicate la principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt de la 5,5 până la 2,65 p.p.

Unul dintre efectele acestor decizii a fost transmisia impulsurilor asupra evoluţiei ratelor medii ponderate ale dobânzilor la depozitele atrase la termen şi la creditele noi acordate în moneda naţională de către băncile licenţiate. Astfel, după ce BNM a micşorat rata de bază, băncile licenţiate au reacţionat, diminuând ratele dobânzilor menţionate.

Respectiv, rata medie ponderată anuală a dobânzii la depozitele atrase la termen în moneda naţională a scăzut cu 0,75 p.p. constituind 3,26% în luna decembrie 2020 faţă de luna martie 2020. La fel, rata medie ponderată anuală a dobânzii la creditele acordate în moneda naţională, s-a micşorat cu 0,73 p.p. faţă de martie 2020, constituind 7,85% în decembrie 2020.


Profit: Există careva temeri cu privire la majorarea bruscă a inflaţiei în 2021? Dacă nu există temeri, înseamnă oare acest lucru că BNM nu va revizui cerinţele de rezervă în direcţia creşterii lor?

Octavian ARMAȘU: Conform ultimei runde de prognoză, rata anuală a inflaţiei, pe parcursul anului curent, deşi va înregistra o tendinţă ascendentă, va continua să se situeze sub limita inferioară a intervalului de variaţie. Începând cu I trimestrul 2022, aceasta va reveni în coridor şi se va afla în palierul inferior pe tot parcursul anului viitor.

Prin urmare, sub aspectul pe care l-aţi menţionat, în prezent nu există precondiţii pentru a revizui cerinţele de rezervare în direcţia creşterii.

BNM monitorizează în permanenţă evoluţia inflaţiei şi a perspectivelor inflaţioniste şi, la necesitate, va ajusta instrumentele de politică monetară.


Profit: Ce prevederi din politica BNM pentru anul 2021 pot provoca o „reacţie dureroasă” sau chiar un „şoc” din partea băncilor comerciale?

Octavian ARMAȘU: Banca Naţională, în calitate de autoritate de supraveghere şi reglementare bancară din Republica Moldova, depune eforturi ca să protejeze interesele deponenţilor şi să asigure stabilitatea şi viabilitatea sistemului bancar. În acest sens, BNM se conduce de bunele practici internaţionale şi continuă implementarea principiilor de supraveghere prevăzute în BASEL III.

Aşadar, pentru anul 2021, BNM va continua să încurajeze băncile să-şi perfecţioneze încontinuu mecanismele de guvernanţă internă, de identificare şi evaluare a riscurilor, ceea ce, evident, reprezintă un efort din partea băncilor, dar nicidecum nu ar însemna să provoace „o reacţie dureroasă” sau un „şoc”. Dimpotrivă, politicile de supraveghere ale BNM sunt orientate spre sporirea rezilienţei băncilor faţă de eventualele şocuri externe. De exemplu, incertitudinile provocate de pandemie, au arătat că reformele din sectorul bancar la care au muncit băncile şi BNM au avut un efect pozitiv evident şi au asigurat capacitatea băncilor de a fi pregătite să înfrunte dificultăţile survenite.


Profit: Care este poziţia autorităţii de reglementare cu privire la plata dividendelor pentru 2019 şi 2020? Ce, din poziţia BNM, ar trebui să servească drept bază pentru plata dividendelor acţionarilor?

Octavian ARMAȘU: Chiar la începutul pandemiei, în luna aprilie, Comitetul executiv al BNM a recomandat băncilor licenţiate să se abţină de la distribuirea dividendelor şi să revizuiască politicile de remunerare. În special, era vorba de plăţile variabile şi oportunitatea de setare a unui nivel conservator, consistent cu situaţia economică actuală şi cu o abordare prudentă a gestiunii riscurilor pe termen lung. Recomandările s-au referit, de asemenea, la necesitatea minimizării sau abţinerii de la efectuarea investiţiilor în imobilizări corporale până la data de 30.09.2020.

Ulterior, printr-o hotărâre emisă în luna decembrie, Banca Naţională a extins termenul recomandărilor până la prezentarea de către societăţile de audit a situaţiilor financiare auditate pentru sfârşitul anului 2020. Pentru a acorda permisiunea de plata a dividendelor, BNM trebuie să fie sigură că nu există pericol pentru stabilitatea financiară a băncilor, iar ca bază pentru obţinerea unei asemenea permisiuni, serveşte respectarea în totalitate a prevederilor legislaţiei în vigoare.


Profit: În prezent, care sunt relaţiile dintre BNM şi FMI? Ce condiţii pot fi prevăzute în noul program cu FMI pentru sectorul bancar, în general, şi pentru BNM, în special?

Octavian ARMAȘU: În general, pot să afirm că BNM a avut mereu şi continuă să aibă cu FMI o cooperare destul de eficientă. Datorită acesteia au fost posibile cele mai importante progrese în sectorul financiar-bancar din Republica Moldova. După cum am menţionat, ultimul program sprijinit sub aspect financiar de FMI, a fost finalizat cu succes anul trecut. Ulterior, BNM, alături de alte autorităţi ale Republicii Moldova, a participat activ la discuţiile cu reprezentanţii organizaţiei internaţionale respective, care s-au soldat cu agrearea, la nivel de experţi, a unui nou program de reforme. Acesta urma să fie aprobat de FMI către sfârşitul anului 2020. În acest sens, adoptarea de către Consiliul Executiv al FMI a unei decizii, care ar permite ţării noastre să obţină acces la finanţarea FMI aferentă noului program, a fost condiţionată de realizarea unor acţiuni prealabile de către autorităţile naţionale.

În acest context, experţii FMI au subliniat necesitatea reformării şi a consolidării sectorului financiar nebancar în conformitate cu bunele practici europene şi internaţionale. Astfel, în data de 11 septembrie 2020, Parlamentul a adoptat o lege prin care Băncii Naţionale a Moldovei i-au fost conferite noi atribuţii de licenţiere, autorizare, precum şi de emitere a avizului pentru înregistrarea de stat, de reglementare şi supraveghere a activităţii unor entităţi din sectorul financiar nebancar. Noile atribuţii ale BNM vor intra în vigoare la 1 iulie 2023. Adoptarea acestei legi reprezintă o realizare importantă care a fost necesară pentru a avansa în dialogul cu FMI pentru agrearea unui nou program.

O altă acţiune prealabilă menţionată de experţii FMI la acea etapă s-a referit la necesitatea de a continua fortificarea independenţei băncii centrale, care este imperioasă instituţiei pentru a-şi putea realiza eficient atribuţiile prevăzute de lege, şi, respectiv, obiectivul său primar de activitate. În acest sens, voi preciza că în prezent proiectul de lege, elaborat cu asistenţa FMI, este în proces de examinare în Parlamentul Republicii Moldova.

De asemenea, o condiţionalitate a vizat şi necesitatea de a asigura componenţa deplină a Comitetului executiv al BNM. Aceasta urma să fie realizată prin numirea a trei membri noi în organul de decizie al instituţiei, ca urmare a demisiei unuia dintre membri şi a expirării mandatului pentru alţi doi aflaţi în funcţie. Conform legii, viceguvernatorii BNM sunt numiţi de către Parlament la propunerea guvernatorului BNM. Astfel, pe parcursul anului trecut am înaintat Parlamentului trei candidaturi, pe care le-am selectat după criteriile profesionale şi de integritate prevăzute de legislaţie. Deşi BNM a întreprins toate acţiunile necesare, în limita competenţei sale, pentru a contribui la realizarea acestei condiţionalităţi, deocamdată, candidaturile la funcţiile de viceguvernator nu au fost aprobate de Legislativ.

BNM va depune şi în continuare toate eforturile necesare, în cadrul atribuţiilor sale, pentru a menţine şi a dezvolta o cooperare cât mai eficientă cu FMI, în interesul ţării şi al cetăţenilor noştri.


Profit: Cum caracterizează BNM ratele dobânzilor la depozite şi împrumuturi având în vedere faptul că inflaţia a constituit 0,39%, fiind semnificativ sub ţinta regulatorului de 5% plus – minus 1,5%, precum şi la un nivel mai mic decât ratele la împrumuturi?

Octavian ARMAȘU: Riscurile şi incertitudinile cauzate de pandemia COVID-19 asupra economiei globale şi a celei naţionale au indus surse suplimentare de presiuni dezinflaţioniste asupra nivelului preţurilor de consum. În aceste condiţii, Banca Naţională a redus anul trecut rata de bază în câteva etape pentru a menţine un climat monetar prielnic revigorării activităţilor de creditare şi economisire, precum şi adaptării în continuare a mediului economic intern la volatilitatea aferentă situaţiei macroeconomice externe.

Banca Naţională a urmărit, totodată, transmiterea impulsurilor politicii monetare prin rata de bază asupra dinamicii ratelor dobânzilor la tranzacţiile de pe piaţa depozitelor la termen şi a creditelor în moneda naţională ale băncilor licenţiate.

BNM caracterizează modificările ratelor dobânzilor la creditele acordate în moneda naţională adecvate situaţiei existente pe piaţa monetar-valutară pe parcursul anului 2020. Aceste reduceri ale ratelor dobânzilor la depozitele şi împrumuturile bancare vor avea un efect proinflaţionist pe termen mediu, necesar pentru a readuce rata inflaţiei la ţinta stabilită.


Profit: Cum a fost afectată politica BNM de lipsa vizibilă a unui parteneriat în relaţiile dintre autoritatea de reglementare şi Guvern?

Octavian ARMAȘU: Pentru o colaborare eficientă între autorităţi este important ca acestea să se orienteze spre un numitor comun, în baza atribuţiilor prevăzute de lege. Nu a fost simplu nici pentru banca centrală, nici pentru Guvern, dar s-au depus eforturi din ambele părţi şi pot să remarc că acestea s-au soldat cu o colaborare bazată pe competenţă şi dorinţa de a răspunde interesului societăţii.


Profit: În 2021, economia şi cursul leului moldovenesc vor trebui să găsească o nouă poziţie pe piaţă pentru a se „simţi” mai confortabil. Va fi asociat acest fapt cu schimbarea cursului monedei naţionale?

Octavian ARMAȘU: În anul 2020, pe piaţa valutară locală ca, de altfel, şi pe alte pieţe financiare s-au resimţit presiuni provocate de pandemia COVID-19. Astfel, în special, în faza incipientă a stării de urgenţă, perturbările fluxurilor comerciale şi financiare internaţionale, suspendarea mai multor activităţi economice şi gradul înalt de incertitudine referitor la evoluţia ulterioară a pandemiei au dus la apariţia unor dezechilibre temporare între cerere şi ofertă pe piaţa valutară. Cursul leului moldovenesc, fiind unul flotant, a reacţionat la condiţiile pieţei şi a avut o dinamică mai volatilă în lunile martie şi aprilie. În aceste circumstanţe, BNM a efectuat în unele perioade intervenţii pe piaţa valutară locală pentru a nu admite fluctuaţii mai mari ale cursului. Datorită acestor intervenţii, în anul 2020, în general, nu s-a remarcat o creştere semnificativă faţă de anii precedenţi a volatilităţii cursului de schimb al monedei naţionale.

În ce priveşte evoluţiile ulterioare ale cursului valutar, BNM nu ţinteşte un nivel anumit al acestuia. Totuşi, în anul 2021, în anticiparea revenirii la normalitate a activităţii economice, ne aşteptăm ca perioadele de presiune asupra pieţei valutare să fie mai puţin frecvente. BNM monitorizează încontinuu evoluţiile de pe piaţa valutară şi dispune de suficiente rezerve valutare pentru a interveni la necesitate cu scopul de a preveni fluctuaţiile excesive ale cursului de schimb, atât timp cât aceste intervenţii nu sunt în conflict cu obiectivul fundamental al BNM – stabilitatea preţurilor.


Profit: O întrebare tradiţională: BNM examinează careva cereri cu privire la achiziţionarea activelor în băncile din Republica Moldova?

Octavian ARMAȘU: În prezent, la Banca Naţională, în proces de examinare se află trei cereri depuse cu privire la acordarea aprobării prealabile privind achiziţionarea deţinerilor calificate în capitalul unor bănci. Aceste cereri, în două cazuri, sunt depuse de către grupuri de persoane fizice care intenţionează să acţioneze concertat în achiziţiile propuse. În alt caz, aprobarea achiziţiei este solicitată de către o companie de microfinanţare nerezidentă.

Vom urmări în continuare ca în bănci să ajungă acţionari transparenţi – investitori cu o reputaţie foarte bună şi cu multă experienţă, care să contribuie la dezvoltarea sectorului financiar-bancar al Republicii Moldova.