• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.


  • Octavian Armașu, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Vladimir Munteanu, Prim-viceguvernator al Băncii Naţionale

    A doua zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde
25.05.2020

INTERVIU// Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei Ion Sturzu pentru publicația „Profit”

 

 

Într-un interviu acordat publicației "Profit", Ion STURZU, vicepreședintele Băncii Naționale a Moldovei (BNM), a menționat că băncile din Republica Moldova sunt bine capitalizate, iar  lichiditatea excesivă depășește 5 miliarde de lei. Băncile dispun de resurse suficiente pentru creditarea sectorului real al economiei. La acest fapt contribuie și ratele dobânzilor la credite care au atins o valoare minimă istorică. Băncile își extind permanent gama serviciilor pentru a deveni mai atractive pentru clienți - atât persoane fizice, cât și persoane juridice. Dacă vorbim de creditarea economiei, trebuie să ne referim nu la reticența băncilor de a acorda credite agenților economici sau la insuficiența resurselor financiare, ci mai curând la capacitatea redusă a mediului afaceri de a absorbi resursele de credit. Astăzi, băncile din Republica Moldova sunt în așteptarea inițiativelor economice viabile din partea sectorului privat pentru finanțarea acestora.

 

Anul trecut, sistemul bancar din Republica Moldova s-a dezvoltat destul de uniform și fără șocuri, apropiind cele 11 bănci ale țării de standardele instituțiilor financiare din țările UE. Cum caracterizați principalii indicatori ai activității băncilor, comparativ cu rezultatele din ultimii ani (2016-2018) în dinamică?

Ultimii ani de reforme în sectorul bancar se soldează cu rezultate pozitive. Banca Națională împreună cu băncile licențiate a obținut progrese sesizabile în asigurarea unei guvernări corporative sănătoase în bănci, transparentizarea acționariatului în fiecare bancă, trecerea graduală, dar cu pași fermi, la mecanismele de funcționare recomandate de standardele BASEL III, în vederea consolidării stabilității sectorului bancar care să aducă siguranță deponenților și să fie atractiv pentru investitori.

Din perspectiva activității operaționale a băncilor, există date certe care confirmă această sustenabilitate. Astfel, perioada 2016–2019 este caracterizată de tendința de consolidare a fondurilor proprii (creștere de 19.2 la sută) și de majorare a activelor (+24.4 la sută), de sporire a calității creditelor acordate, de scădere a ponderii creditelor neperformante în totalul portofoliilor de credite (diminuare semnificativă cu 7,9 p.p.). La fel, este remarcată menținerea lichidității la un nivel înalt, dar care, e foarte important, satisface toți indicatorii de lichiditate. În același timp, a crescut volumul depozitelor (+24,65%), în special în lei moldovenești (pondere de 59,2 la sută la sfârșitul anului 2019), ceea ce reflectă încredere în moneda națională și în politicile și reformele promovate de BNM.


Ce trebuie remarcat în special în dezvoltarea sistemului bancar în 2019 și de ce,  în opinia dumneavoastră?

Se remarcă, bineînțeles, flexibilitatea și capacitatea sectorului bancar per ansamblu de a asimila și a implementa mecanismele și cerințele BASEL III, precum și adaptarea corespunzătoare la standardele și spațiul valoric ale Uniunii Europene, cu care Republica Moldova are un angajament prin Acordul de Asociere, inclusiv în sectorul financiar-bancar. 

În acest sens, a început să fie aplicată Legea privind activitatea băncilor, care a dus la îmbunătățirea cadrului autohton de reglementare și de supraveghere bancară.  Astfel, ne mișcăm înainte și, în consecință firească, băncile au prezentat deja raportări privind procesul de evaluare a adecvării capitalului intern (ICAAP), o componentă fundamentală a procesului de evaluare și supraveghere (SREP). Acesta permite băncilor să-și determine propriile cerințe de capital în funcție de riscurile la care sunt expuse. Astfel, băncile vor avea în viitor planuri strategice mai bine închegate, bazate pe nevoile lor de business, corelate în mod proeminent cu capitalul de care dispun și toate tipurile de riscuri la care se pot expune.


Ce priorități și-a propus autoritatea de reglementare în dezvoltarea băncilor pentru 2020, în special, și pentru viitorul apropiat în ansamblu?

Banca Națională și-a setat prioritățile pentru anul 2020 după ce a evaluat principalele riscuri și provocări din activitatea băncilor, luând în considerare cadrul actual de reglementare și supraveghere bancară din Republica Moldova, precum și evoluțiile recente din sectorul financiar-bancar și economia reală.

Astfel, în procesul de supraveghere bancară pentru anul 2020, Banca Națională se va axa, în principal, pe guvernanța internă, managementul riscului, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri (ICAAP) și procesul intern de evaluare a adecvării lichidității (ILAAP), combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, riscurile de credit și operațional, planurile de redresare și multe altele.

Totodată, Banca Națională urmărește încontinuu perfecționarea cadrului prudențial  pentru a promova un sistem bancar solid și competitiv. Însă dincolo de aceste aspecte tehnice de lucru, trebuie să înțelegem că banca centrală, în calitate de autoritate de supraveghere și reglementare bancară din Republica Moldova, se conduce în permanență în activitatea sa și cere de la actorii care formează sectorul bancar respectarea standardelor înalte de integritate, imparțialitate, profesionalism și responsabilitate. Or, asumarea și atingerea acestor priorități este un exercițiu și un efort colectiv atât al Băncii Naționale, cât și al băncilor licențiate. Numai așa și numai împreună putem proteja economiile deponenților la bancă, perfecționa încontinuu mecanismele de administrare a unei bănci, transparentiza acționariatul, spori credibilitatea, asigura stabilitatea și viabilitatea sectorului bancar la noi în țară.


Ce le lipsește în mod acut băncilor de astăzi și ce posedă acestea în exces?

Nu poate fi vorba despre „mari neajunsuri” în condițiile în care băncile licențiate au parcurs un amplu proces de reformare. După cum știți, acestea au trecut la mecanismele și procedurile BASEL III și s-au conformat cerințelor macroprudențiale impuse de cadrul normativ în domeniul supravegherii bancare modernizat, conform standardelor  Uniunii Europene. Voi remarca aici, la fel, evaluarea pozitivă recentă a Fondului Monetar Internațional cu referire la reformarea sectorului bancar în ultimii trei ani.

Astfel, băncile licențiate sunt bine capitalizate, au toți indicatorii activității economico-financiare în linie cu cerințele prudențiale internaționale și cu norma legală, sunt în proces de dezvoltare continuă și diversificare a produselor de credit într-un mediu de concurență pe piață și au toată deschiderea spre persoanele și businessurile bancabile pentru a satisface cererile și proiectele de finanțare.

Totodată, plastic vorbind, băncile licențiate beneficiază acum de disponibilitatea lichidităților ce ar permite o creditare amplă a sectorului real al economiei. Dar pentru realizarea acesteia este nevoie doar de spirit antreprenorial, planuri de afaceri realiste, inovație și curaj.

 

Desigur, băncile ar putea avea beneficii creditând sectorul real al economiei, însă din cauza rezervării obligatorii (mai mult de 40%) din resursele atrase, acestea suferă pierderi. Creditarea economiei nu crește, portofoliile de împrumuturi sunt mai mari doar din contul împrumuturilor acordate persoanelor fizice, spre care băncile sunt nevoite  să se orienteze. Este confortabilă o asemenea situație pentru Banca Națională?

În acest context, sunt imperioase unele precizări. Rezervele obligatorii sunt un instrument de politică monetară și valoarea lor este exact atât cât solicită situația pieței de capital. Rezervele obligatorii menținute de către bănci în conturile de la BNM sunt remunerate. Spre exemplu, la finele anului trecut rata de remunerare a rezervelor obligatorii în lei a constituit 3,15%. Totodată,  în ultimele perioade, urmărim o creștere a creditării de către bănci a populației, însă ponderea acestor credite raportată la PIB în Moldova (6,76%) rămâne inferioară nivelurilor economiilor din regiune unde acest indicator este în jur de 20%, iar media în UE reprezintă 49,7% (România 17,5%, Macedonia de Nord 23,6%, Serbia 20,1%, Bulgaria 28,9%, Armenia 19,0%, Georgia 36,7%).

Aș mai adăuga că în 2019 băncile au acordat credite sectorului real (companiilor) într-un volum mai mare, soldul acestora majorându-se cu 3,6%, iar volumul anual – cu 11,2% față de 2018.

Lichiditatea excesivă reprezintă peste 5 miliarde lei. Așadar, băncile dispun de resurse suficiente pentru creditarea economiei reale. Rămâne doar ca oamenii de afaceri să vină la bănci cu proiecte bine argumentate.


Sunteți de acord că băncile caută beneficii în acordarea de credite populației, deoarece pot acoperi pierderile din rezervare, care blochează în conturile BNM fonduri enorme din mijloacele atrase?

Să nu uităm că mijloacele bănești rezervate de către bănci în mod obligatoriu în conturile BNM sunt remunerate. Cât despre procesul de creditare, băncile se axează pe administrarea riscurilor, conform normelor prudențiale și direcționează sumele din lichiditățile excesive ținând cont de acest fapt. 


Băncile nu reușesc să crediteze la astfel de rate ale dobânzii (mai mari de 10%) economia din cauza cererii reduse de resurse ale întreprinderilor mici și mijlocii. Este evident că, atrăgând resurse pe piață la rate de 4-6%, dintre care peste 40% trebuie rezervate în conturile autorității de reglementare, băncile nu pot acorda credite economiei la 8-9%. Nu credeți că, prin impunerea acestei norme austere de rezervare, autoritatea de reglementare a obligat băncile să acorde împrumuturi, preponderent, populației, mai degrabă decât mediului de afaceri?

Rapoartele statistice prezentate de bănci pe site-urile lor și pe pagina web a băncii centrale ne arată  că în sistem există mai mult decât suficiente resurse financiare libere pentru creditare, lucru care creează o concurență solidă la capitolul ofertei de credit între băncile licențiate. Deci astfel, rezervarea obligatorie nu influențează posibilitățile de creditare ale băncilor. Mai mult decât atât, ratele la credite au ajuns la minime istorice. Deci, așa cum am mai spus, este vorba despre o capacitate redusă a mediului de afaceri de a absorbi aceste resurse disponibile pentru finanțare.

Totodată, în ultimii ani, băncile licențiate și-au diversificat serviciile pentru a deveni mai atractive  pentru clienți (atât persoane fizice, cât și juridice), inclusiv în condițiile tendinței populației de a consuma mai multe produse pentru o mai bună calitate a vieții. Voi reitera că băncile sunt în așteptarea inițiativelor economice viabile din sectorul privat pe care să le finanțeze.


Care este marja optimă pentru băncile din Moldova, astfel încât acestea să se poată dezvolta:  6-4-2%?

Indicatorul marja netă din dobânzi, calculat ca raportul dintre venitul net aferent dobânzii și media activelor generatoare de dobândă, exprimă eficiența utilizării de către managementul băncilor a resurselor împrumutate. Valoarea acestui indicator depinde atât de utilizarea maximă a resurselor atrase în investiții care aduc profit, cât și de capacitatea managementului de a atrage resurse ieftine. Băncile sunt libere, independente în deciziile lor pe piață și-și stabilesc singure viziunea și strategia potrivită care să le garanteze o marjă de profit acceptabilă și convingătoare.

Pe parcursul ultimilor ani, marja netă din dobânzi pe sectorul bancar a evoluat într-un mod relativ stabil în limitele valorilor de 4–5 la sută. Totuși voi menționa că o marjă foarte ridicată, deși semnifică utilizarea eficientă a activelor și pasivelor, nu întotdeauna poate fi un indicator bun pentru sustenabilitatea unei bănci. Acesta poate fi un semn de plasamente în active riscante. Și atunci banca centrală analizează mai atent activitatea băncii licențiate și poate aborda acest subiect în cadrul supravegherii, în vederea menținerii stabilității sistemului și protejării intereselor deponenților. La acest capitol putem sta liniștiți. Toate băncile activează cu marje echilibrate care permit dezvoltarea sectorului, asigură stabilitatea acestuia și protejarea economiilor populației. 


Care a fost marja medie pe sistem în anul 2019?

La situația din 31 decembrie 2019 marja netă a dobânzii pe sectorul bancar a înregistrat valoarea de 4.4 la sută.


Rezultatele controalelor BNM creează impresia unei atitudini inegale față de capitalul băncilor. De regulă, pedepsele și amenzile administrative sunt, în principal, aplicate capitalurilor bancare moldovenești și nu celor străine. În mod involuntar, apare gândul că autorității de reglementare are temeri să prejudicieze interesele  proprietarilor bancari străini și „lovește în ai săi ca să  să se teamă cei străini”?

Venirea investitorilor străini în sectorul bancar semnifică și aducerea, pe lângă finanțări, a unui amplu volum de experiență, modele econometrice și produse soft, precum și politici corporative de înaltă calitate, de care beneficiază și băncile-subsidiare locale. Dar aceasta, desigur, nu creează o atitudinea preferențială în cadrul proceselor de control.

Banca Națională este echidistantă față de băncile comerciale și, în calitate de autoritate de supraveghere, se ghidează în permanență în activitatea sa de standarde înalte de integritate, imparțialitate și prudență, în scopul protejării intereselor deponenților, asigurării stabilității şi viabilității sistemului bancar.


Ce părere aveți, referitor la faptul că în capitalul băncilor moldovenești cota celui străin este deja de 85%. Ar trebui înțeles acest lucru ca o realizare de care să fim mândri?

Să ne uităm cum au evoluat economiile în regiune, mai exact, în țările din fostul lagăr socialist, precum România, Cehia sau Polonia. Acestea au reușit să se dezvolte numai după ce au venit capitaluri solide din lumea occidentală în economia și în sectoarele lor financiar-bancare. Mai mult, retrospectiva istoriei contemporane arată că tocmai deschiderea economiei spre investițiile străine, facilitarea și asigurarea liberei circulații a capitalului au dus spre boom-urile din regiunile proaspăt dezvoltate. Cred că, indiscutabil, ne dorim și noi o bunăstare socială.

Procurarea de către grupuri financiare internaționale cu reputație solidă a cotelor în capitalul unor bănci autohtone asigură o structură transparentă a acționarilor, contribuie la stabilitatea și siguranța sectorului bancar, consolidează încrederea și îmbunătățește atractivitatea sectorului bancar pentru noi investitori. Sunt lucruri care, inevitabil, facilitează dezvoltarea noilor produse și servicii financiar-bancare în beneficiul cetățenilor.


Ce atitudine are BNM față de activitatea investițională a băncilor?

Activitatea investițională a băncilor licențiate este parte a analizei și deciziilor lor individuale de business, în funcție de resursele disponibile, de raportul dintre activele, pasivele din bilanțul lor contabil, de prioritățile, modelul de afaceri și viziunea pe termen lung.

Sub aspect operațional, în prezent, activitatea investițională a băncilor se axează preponderent pe investițiile în valorile mobiliare de stat (VMS) și certificatele Băncii Naționale (CBN).

Pe parcursul anului 2019, investițiile băncilor în VMS și CBN s-au majorat cu 882.1 mil. lei sau 7.5 la sută, fenomen normal în condițiile în care în sector există un excedent de resurse disponibile pentru finanțare și o capacitate redusă de absorbție a acestora de către persoanele fizice și juridice. Ponderea VMS și CBN în total active din sectorul bancar la situația din 31.12.2019 a constituit 13.0 la sută (11,812.6 mil. lei).

Banca Națională este deschisă și salută activitățile investiționale ale băncilor atât timp cât acestea sunt în strictă corespundere cu cadrul normativ.


De ce cota activității investiționale este atât de scăzută la bănci și de trei decenii componenta investițională nu a înregistrat o dezvoltare necesară?

Pentru ca băncile să poată să investească în alte instrumente decât VMS-uri și CBN-uri, e nevoie să existe o piață de capital modernă și deschisă spre inovare continuă.  Or, piața de capital de la noi a avut o dezvoltare mai lentă din cauza șocurilor economice din anii 90, a insuficienței reformelor structurale pe termen lung, a culturii conservatoare și viziunii înguste asupra capitalului, dar și din cauza lipsei unei infrastructuri a pieței financiare care să ofere siguranță și continuitate tranzacțiilor pe piața de capital. Este un subiect mult mai larg și nu poate fi abordat doar prin prisma sectorului bancar.

În ultimii ani, BNM a depus eforturi consistente pentru dezvoltarea infrastructurii, care să consolideze și să garanteze activitatea investițională pe piața financiară și de capital. Astfel, a fost creat Depozitarul Central Unic (DCU), cu susținerea Băncii Naționale. Unul dintre obiectivele-cheie ale acestuia este stimularea pieței de capital și extinderea operațiunilor cu valori mobiliare.

DCU a inițiat nu doar operațiuni cu valori mobiliare de stat și instrumentele BNM, ci a lansat și operațiunile cu valorile mobiliare emise de societățile pe acțiuni. Respectiv, în piață a fost asigurată conexiunea cu societățile de investiții nebancare și bursa de valori, astfel încât toate operațiunile bursiere sunt decontate de DCU prin intermediului sistemului SAPI al băncii centrale. Este opțiunea băncilor să decidă asupra strategiei, diversificării și volumul investițiilor având deja la dispoziție o infrastructură a pieței financiare și de capital.


Ce puteți spune despre eforturile băncilor de a îmbunătăți calitatea portofoliilor de credite?

În sectorul bancar continuă tendința de consolidare a fondurilor proprii și de creștere a activelor și portofoliului de credite.

Soldul brut (prudențial) al creditelor a constituit anul trecut 44,6% din totalul activelor sau  40,4 miliarde lei, majorându-se în această perioadă cu 13,9% (4,9 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate în 2019 s-a majorat cu 26,2% față de anul 2018, sectorul bancar dispunând în continuare de un nivel înalt de lichiditate. Concomitent, a crescut volumul depozitelor atrase, în special de la persoanele fizice. La situația din 31.12.2019, ponderea creditelor neperformante în total credite a constituit 8,5% , fiind în scădere cu 4,0 p.p. comparativ cu finele anului 2018  iar valoarea absolută a acestora s-a diminuat cu 22,9 %.

Astfel, instituțiile bancare își mențin tendința pozitivă de diminuare a creditelor neperformante și întreprind măsuri eficiente în vederea îmbunătățirii calității bilanțului deținut.


Cum regulatorul supraveghează băncile cu un indicator al creditelor neperformante ce depășește 10%?

După cum cunoașteți, Banca Națională a Moldovei își setează priorități în procesul de supraveghere. Astfel, unul dintre obiectivele BNM în acest sens este monitorizarea creditelor neperformante. Ca urmare, băncile sunt motivate să întreprindă măsuri pentru diminuarea ponderii acestora în totalul creditelor. Doar în ultimul an, diminuarea respectivă a fost de la 12.5% la 8.5%.

La recomandarea și sub supravegherea activă a BNM, băncile licențiate monitorizează permanent calitatea portofoliului de credite şi își consolidează structura de management al afacerilor, în special în domeniul gestionării riscului de credit. De asemenea, acestea elaborează și implementează propriile strategii de diminuare a volumului creditelor neperformante, politici și procese de management cum ar fi revizuirea sau elaborarea reglementărilor interne în domeniu. Acestea vizează în special activitatea de creditare,  instruirea angajaților, monitorizarea permanentă și prezentarea către conducerea băncii a informațiilor cu privire la evoluția creditelor neperformante, activitățile operaționale cum ar fi vânzarea gajului, colaborarea cu agențiile imobiliare specializate în scopul identificării unor potențiali cumpărători pentru bunurile gajate sau ipotecate etc.


Ce bănci au probleme legate de calitatea creditelor și cum reușesc acestea să le rezolve?

Așa cum am menționat, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor pe sectorul bancar este în diminuare. Pe parcursul ultimilor doi ani,  aceasta a scăzut de la 18.4 la sută la 8.5 la sută. La ora actuală, creditele neperformante nu reprezintă o problemă pentru sustenabilitatea sistemului. Dar monitorizarea continuă a structurii ponderii lor în portofoliul bilanțier al băncilor rămâne, bineînțeles, una dintre prioritățile de supraveghere ale Băncii Naționale. 

Ținând cont de specificul sensibil al pieței și caracteristicile economiei deschise a țării noastre, procedura de clasificare a unui credit ca fiind neperformant este chiar mai prudentă în Republica Moldova decât cerințele aplicate de statele Uniunii Europene. Astfel, dacă am utiliza la acest capitol criteriile de definire din UE, volumul creditelor neperformante ar fi mai mic.

Ritmul de micșorare a ponderii acestor credite se conturează începând cu anul 2016.


Putem spune că sistemul bancar din Republica Moldova a implementat deja mai mult de jumătate din recomandările BASEL III?

Da, în mod sigur. Am menționat că se aplică deja prevederile Legii privind activitatea băncilor și un șir de îmbunătățiri ale cadrului autohton de reglementare și supraveghere bancară  ce vizează cerințe față de fondurile proprii  și amortizoarele de capital,  cerințe față de riscurile de credit, de piață, operațional și de decontare sau livrare, cadrul de administrare a activității și  cerințe aferente expunerilor mari etc.  Urmează să fie elaborate și să intre în vigoare și alte acte normative pentru alinierea legislației bancare a Republicii Moldova la standardele internaționale de raportare, administrare și desfășurare a activității bancare.

Însă dincolo de perfecționarea cadrului normativ de reglementare și sistemele informatice moderne de supraveghere, care permit administrarea prudentă a unei bănci, voi remarca - sectorul bancar reușește gradual să se conformeze cerințelor prudențiale impuse de supraveghere conform standardelor BASEL III și devine tot mai rezistent la riscuri și atractiv pentru deponenți, beneficiarii de credite și investitori.


Ce alte recomandări ale comitetului urmează să pună în aplicare băncile moldovenești?

Banca Națională va impune în continuare cerințe prudențiale pentru toate activitățile bancare, cu accent pe cele legate de supravegherea pe bază consolidată, cerințele de lichiditate, indicatorul efectului de levier, de transparență, tratamentul riscului de ajustare a evaluării creditului și, bineînțeles, se vor promova plățile fără numerar pentru a spori gradul de digitalizare și a diversifica serviciile de plată.

Se va promova dialogul cu mediul de afaceri pentru a-l apropia de sectorul bancar și a stimula ambii vectori - atât oferta, cât și cererea de creditare: pe de o parte, se va îmbunătăți accesul la finanțare, astfel încât agenții economici să obțină mai ușor credite de la bănci, iar pe de altă parte, vor fi elaborate planuri viabile ale sectorului privat, pe care băncile să vrea să le finanțeze.

De asemenea, băncile vor urmări și vor acorda atenție specială priorităților de supraveghere bancară anunțate anual de Banca Națională a Moldovei. Realizarea acestora va asigura  protecția economiilor deponenților, stabilitatea și viabilitatea sectorului bancar în calitate de intermediar financiar al economiei reale.


Ce scenarii pentru FinComBank și EnergBank  sunt mai acceptabile pentru regulator  drept cele mai realiste pentru aceste bănci și pentru sistemul bancar în ansamblu?

Există un singur scenariu realist și rezonabil -  acțiunile expuse la vânzare să fie comercializate în condițiile și termenele prevăzute de legislația în vigoare. Este important ca noii proprietari ai acțiunilor să fie persoane integre, cu o credibilitate indubitabilă, care să întrunească criteriile de calitate și transparență, așa cum spune legea.


Pe cât de verosimil este scenariul de răscumpărare în tezaur a acțiunilor celor două bănci? Va fi de acord BNM cu acest scenariu?

Etapele de înstrăinare a acțiunilor bancare - anularea, emiterea, vânzarea, răscumpărarea și convertirea de către bancă a deținerilor deținute cu nerespectarea cerințelor privind calitatea acționariatului - sunt expres prevăzute de Legea privind activitatea băncilor. Astfel, procedura de răscumpărare nu este la discreția BNM, ci urmează să se desfășoare în strictă conformitate cu reglementările prescrise.


Este adevărat că potențialii investitori care au manifestat interes pentru activele FinComBank și EnergBank așteaptă până când prețul lor de vânzare pe piața publică va scădea cu 30-35%?

Nici banca centrală și nici o altă entitate pe piața financiar-bancară sau de capital nu pot ieși din limitele cadrului legal. Procedura de stabilire a prețului acțiunilor expuse spre vânzare pe piața reglementată și/sau fluctuația acestuia, după caz, sunt expres prevăzute de lege. Toate reglementările, inclusiv prețurile stabilite de către bancă pentru acțiunile nou-emise comercializate, sunt publice și accesibile pentru orice persoană interesată. În consecință, fiecare achizitor potențial își stabilește propria strategie investițională în conformitate cu termenele și prevederile legale.


Are BNM solicitări  ale investitorilor pentru obținerea permisiunii de a achiziționa active ale băncilor din Moldova?

Cu siguranță, se remarcă un interes din partea investitorilor. Și aceasta deoarece, în ultimii ani, sectorul bancar a dat semnale de stabilitate și transparentizare.

În acest context, recent a fost ridicat regimul de intervenție timpurie a BC „Moldindconbank” S.A., după mai bine de trei ani de la instituirea acestui mecanism. Cum apreciați modul în care a decurs însănătoșirea băncii?

Atunci când am instituit regimul de intervenție timpurie la această bancă, am avut și anumite așteptări, deoarece un asemenea mecanism era folosit în premieră de țara noastră. Consider că grație măsurilor întreprinse de BNM, dar și acțiunilor realizate de Comitetul și Consiliul de supraveghere ale BC „Moldindconbank” S.A., procesul a decurs cu succes.  

În cei peste trei ani de intervenție timpurie, BNM a prescris băncii o serie de măsuri de supraveghere pentru îmbunătățirea controalelor interne, cadrului de administrare, politicilor de creditare etc.

Din start, BNM a pus în sarcina administratorilor temporari să prezinte un plan de acțiuni privind remedierea situației băncii, inclusiv măsuri în vederea restabilirii conducerii sănătoase si prudente. La fel, am solicitat îmbunătățirea portofoliului de credite, reducerea cheltuielilor băncii etc. Un rol aparte în buna gestionare a băncii l-a avut Consiliul de supraveghere, din care au făcut parte și cetățeni străini cu experiență internațională în domeniul bancar. Între timp, banca a devenit atractivă pentru clienți, parteneri și investitori, fiind, în prezent, o bancă performantă și solidă. 

Astfel, mecanismul de intervenție timpurie a creat un precedent pozitiv de sanare a băncilor din Republica Moldova.

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).