Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Raport asupra inflației nr.2, mai 2014
Dacă principalul instrument de politică monetară este rata dobânzii, atunci politica monetară poate fi concepută în termenii propuşi de renumitul economist american John B. Taylor. John B. Taylor, profesor la Stanford, a emis în anii 90 teoria conform căreia banca centrală ar trebui să ţină cont la stabilirea ratei dobânzii de două elemente: rata inflaţiei şi decalajul dintre PIB realizat şi PIB potenţial (output gap). Versiunea originală propusă de Taylor poate fi reprezentată astfel:
it - rata de bază ; πt - rata inflaţiei; πt*- rata inflaţiei ţintită; rt* - rata de bază reală de echilibru;
yt - logaritmul natural al PIB real; y̅t - logaritmul natural al PIB potenţial.
În această ecuaţie, parametrii aπ şi ay trebuie să fie pozitivi. Totodată, Taylor în lucrarea publicată în anul 1993 propunea setarea acestor parametri la nivelul de 0.5 fiecare (aπ = ay = 0.5). Principiul de funcţionare a regulii lui Taylor este unul foarte simplu, dar în acelaşi timp foarte eficient şi sugestiv. Astfel, banca centrală îşi poate cuantifica şi promova o politică monetară cât mai coerentă. Prin urmare, odată cu apariţia unor presiuni inflaţioniste, banca centrală înăspreşte politica monetară (prin majorarea ratei de bază), iar în caz contrar o relaxează (prin diminuarea ratei de bază). De menţionat că, instrumentele de politică monetară au laguri lungi şi variabile, ceea ce impune ca o decizie luată la momentul actual să aibă un efect în viitor. În general, aceste laguri pot varia de la trei trimestre până la şase trimestre. Prin urmare, deciziile de politică monetară luate la momentul actual vor fi întemeiate preponderent pe semnalele viitoare, pe prognozele efectuate. Astfel, principalele dificultăţi cu care se confruntă băncile centrale din toată lumea sunt cuantificarea cât mai exactă a canalului ratei dobânzilor şi elaborarea unor prognoze ale principalilor indicatori macroeconomici cât mai consecvente.
În continuare prezentăm câteva scenarii create din date artificiale, dar care ar explica în mod simplist prin date concrete cum funcţionează regula lui Taylor.
Tabelul nr. 1
Scenariul |
aπ |
ay |
rt* |
πt |
πt* |
yt |
y̅t |
it |
1 |
0.5 |
0.5 |
2 % |
1 % |
2 % |
1 % |
2 % |
2.0 % |
2 |
0.5 |
0.5 |
2 % |
2 % |
2 % |
2 % |
2 % |
4.0 % |
3 |
0.5 |
0.5 |
2 % |
3 % |
2 % |
3 % |
2 % |
6.0 % |
4 |
0.5 |
0.5 |
2 % |
3 % |
2 % |
2 % |
2 % |
5.5 % |
Conform datelor din tabelul nr. 1, se evidenţiază că, în cazul în care rata inflaţiei este egală cu rata ţintită (πt = πt*) şi creşterea PIB este egală cu cea a PIB potenţial (yt = y̅t), rata de bază va fi egală cu 4.0 la sută (scenariul 2). În aceste condiţii, economia se află în echilibru, astfel situaţia poate fi considerată ideală sau de bază. Analizând scenariul 1, se conturează că, dacă rata inflaţiei coboară sub rata ţintită, iar creşterea PIB coboară sub cea potenţială, banca centrală trebuie să relaxeze politica monetară pentru a stimula economia şi respectiv orientarea inflaţiei spre ţinta anunţată (it=2.0 la sută < 4.0 la sută). În scenariile 3 şi 4 se poate deduce care va fi decizia băncii centrale în cazul apariţiei unor presiuni inflaţioniste. Astfel, odată cu apariţia presiunilor inflaţioniste, banca centrală majorează rata de bază pentru a stabiliza cadrul macroeconomic.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare