Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Raport asupra inflației nr.2, mai 2014
În trimestrul I, 2014, ritmul anual al inflaţiei a constituit 5.4 la sută, fiind cu 0.5 puncte procentuale superior celui din trimestrul precedent. Evoluţia ascendentă a acestuia s-a datorat intensificării presiunilor din partea inflaţiei de bază şi a preţurilor la produsele alimentare, ca urmare a deprecierii monedei naţionale, dar şi a unor modificări efectuate în structura IPC la începutul anului curent. Atât ritmul anual al inflaţiei, cât şi cel al inflaţiei de bază s-au încadrat în intervalul de ± 1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută, stabilită de Strategia politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pe termen mediu. Contribuţiile din partea preţurilor reglementate şi a preţurilor la combustibili au fost practic similare cu cele din trimestrul precedent. Evoluţia ritmului anual al inflaţiei în trimestrul I, 2014 a fost cu 0.3 puncte procentuale inferioară valorii anticipate în cadrul proiecţiei acesteia (5.7 la sută) din Raportul asupra inflaţiei nr. 1, 2014.
În primele luni ale anului 2014, activitatea economică globală s-a consolidat și se anticipează să continue aceeaşi traiectorie, impulsul de bază fiind generat de economiile avansate. Totodată, economiile emergente evoluează nesatisfăcător, fiind evident afectate de mediul financiar extern mai puțin favorabil. Nivelul redus al inflaţiei în unele economii, determinat de scăderile recente ale preţurilor internaţionale la materiile prime, deşi denotă o cerere slabă, ar putea constitui baza unor acţiuni de stimulare a acestor economii. În acelaşi timp, au reapărut riscurile geopolitice, care determină volatilitatea puternică a principalilor indicatori economici şi care ar putea cauza turbulenţe semnificative în următoarele trimestre. De asemenea, continuă procesul de depreciere a monedelor economiilor emergente pe fundalul orientării politicilor monetare a SRF, iar în regiune presiunile sunt şi mai accentuate ca urmare a agravării conflictului ucrainean.
Creşterea economică a fost una pronunţată şi în trimestrul IV, 2013, PIB majorându-se cu 11.2 la sută comparativ cu trimestrul IV, 2012. Similar trimestrului III, 2013, această evoluţie a fost determinată preponderent de efectele pozitive din sectorul agricol şi de impactul acestuia asupra altor sectoare conexe cum ar fi industria prelucrătoare, fapt ce conturează sustenabilitatea redusă a acestei creşteri pe termen mediu. Totodată, evoluţia pozitivă a activităţii economice a fost favorizată într-o anumită măsură şi de tendinţa de depreciere a monedei naţionale pe parcursul anului 2013 în raport cu valutele principalilor parteneri comerciali. În trimestrul IV, 2013 consumul gospodăriilor populaţiei şi formarea brută de capital fix au înregistrat majorări de 5.0 şi 3.6 la sută, respectiv, în timp ce consumul administraţiei publice a înregistrat o contractare de 0.2 la sută. În trimestrul IV, 2013 exportul de bunuri şi servicii s-a majorat cu 16.0 la sută şi a fost suficient pentru a neutraliza contribuţia negativă din partea creşterii importurilor cu 6.1 la sută în perioada de referinţă. Valoarea adăugată brută din agricultură şi industrie s-a majorat cu 28.9 şi, respectiv, cu 7.4 la sută comparativ cu trimestrul IV, 2012. Ritmul anual al comerţului şi al construcţiilor s-a accelerat până la valorile de 10.3 şi 16.0 la sută respectiv. În trimestrul IV, 2013 s-a atestat o creştere a numărului populaţiei ocupate de 2.4 la sută şi o diminuare a ratei şomajului până la 4.1 la sută.
În trimestrul I, 2014, s-au desfășurat trei şedinţe ale Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. În urma evaluării balanţei riscurilor interne şi externe, cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova şi a perspectivelor inflaţiei pe termen scurt şi mediu, au fost emise trei decizii de menţinere a ratei de bază la nivelul de 3.5 la sută (nivel stabilit la şedinţa din 25 aprilie 2013). În perioada de referinţă politica monetară a fost orientată spre menţinerea caracterului stimulativ al economiei reale şi încadrarea ratei de inflaţie în intervalul de variaţie de ±1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută.
De la începutul anului 2014 a fost consemnată diminuarea ritmurilor de creştere a indicatorilor monetari faţă de sfârşitul anului 2013. Astfel, în trimestrul I, 2014, ritmul de creştere a agregatelor monetare s-a menţinut totuşi la un nivel înalt, media trimestrială în termeni anuali constituind 26.5 la sută pentru M2 (cu 2.8 puncte procentuale sub nivelul de creştere din trimestrul IV, 2013) şi 25.1 la sută pentru M3 (cu 1.1 puncte procentuale mai puţin decât în trimestrul IV, 2013).
Pe parcursul trimestrului I, 2014, rata medie anuală a dobânzii soldului creditelor acordate sectorului privat a fost în scădere, atât în moneda naţională (cu 0.01 puncte procentuale) cât şi în valută străină (cu 0.18 puncte procentuale) faţă de sfârşitul trimestrului precedent, înregistrând valori la nivelul de 11.51 la sută în moneda naţională şi 7.56 la sută în valută străină. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei, la sfârşitul trimestrului a fost de 7.77 la sută, cu 1.54 puncte procentuale inferioară nivelului din luna decembrie 2013. Rata dobânzii pentru plasamentele în valută străină, a fost în medie la nivelul de 4.66 la sută în luna martie 2014, în scădere cu 0.06 puncte procentuale faţă de nivelul din decembrie 2013.
Proiecţia curentă plasează rata anuală a inflaţiei IPC în medie la nivelul de 5.2 la sută pentru anul 2014, cu 0.2 puncte procentuale inferior celui anticipat în cadrul Raportului asupra inflaţiei nr. 1, 2014. Prognoza ratei medii anuale a inflaţiei pentru 2015 este de 4.3 la sută, sau cu 0.5 puncte procentuale mai puţin faţă de raportul precedent. Proiecţia curentă plasează nivelul ratei anuale a inflaţiei în intervalul de variaţie de ±1.5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5.0 la sută anual pentru tot orizontul de prognoză.
Contribuţia inflaţiei de bază la rata anuală a inflaţiei va înregistra o tendinţă descendentă, însă rămâne a fi una semnificativă pe toată perioada de prognoză. Astfel, rata medie anuală a inflaţiei de bază va fi de 5.1 la sută şi 3.6 la sută pentru 2014 şi 2015, respectiv. Tendinţa descendentă a contribuţiei inflaţiei de bază la rata anuală a inflaţiei se datorează unui nivel negativ a cererii agregate pentru următoarele opt trimestre.
Diminuarea prognozei preţurilor produselor alimentare pe pieţele internaţionale comparativ cu proiecția din cadrul Raportului asupra inflaţiei nr. 1, 2014 este unul din factorii principali ce au dus la decelerarea creşterii anuale a preţurilor interne la produsele alimentare faţă de scenariul din cadrul proiecţiei precedente.
Deviaţia PIB, conform rundei actuale de prognoză, se anticipează a fi negativă pe întreg intervalul de prognoză. Astfel, conform scenariului, începând cu primul trimestru al orizontului de prognoză, deviaţia PIB va înregistra valori negative, atingând valoarea minimă în trimestrul III al anului curent. În a doua jumătate a orizontului de prognoză cererea agregată va înregistra un ritm lent de revenire către nivelul său potenţial. Plasarea activităţii economice sub nivelul potenţial pe termen lung va determina presiuni dezinflaţioniste.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare