• Zilele și orele de primire în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale.


  • Octavian Armașu, Guvernator al Băncii Naţionale

    Prima zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Vladimir Munteanu, Prim-viceguvernator al Băncii Naţionale

    A doua zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 606.


  • Cristina Harea, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A treia zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.


  • Ion Sturzu, Viceguvernator al Băncii Naţionale

    A patra zi de luni a lunii: 14.00-17.00.
    Programare la telefon: +373 22 822 607.

Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor adresate Băncii Naționale a Moldovei.

Detalii

 

Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!

Main navigation BNM

Extinde Ascunde

Conturile internaționale ale Republicii Moldova în anul 2019 (date provizorii)



Conturile internaționale în anul 2019 (date provizorii) – materialul analitic integral

Panelul cu principalii indicatori ai conturilor internaționale


Deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova, în anul 2019, s-a redus atât ca valoare absolută (-4,3 la sută comparativ cu anul 2018), cât și relativ la PIB (constituind -9,7 la sută față de -10,6 la sută în 2018), însă evoluția articolelor componente ale contului curent a fost neuniformă pe parcursul anului. Cu toate că balanța comerțului exterior cu bunuri în anul 2019 a avut, ca de obicei, o contribuție negativă la contul curent, în a doua jumătate a anului s-a îmbunătățit datorită creșterii mai accelerate a exporturilor comparativ cu importurile. În pofida evoluției nefavorabile a prețurilor la bunurile exportate, valoarea exporturilor a crescut grație majorării volumelor fizice. Din punct de vedere geografic, cea mai mare contribuție la creșterea exporturilor a venit de la categoria „alte țări” (altele decât UE și CSI), exporturile către acestea majorându-se cu 26,6 la sută față de anul 2018. Exporturile către țările UE au crescut cu 1,8 la sută, iar către țările CSI – cu 4,6 la sută.

Majorarea importului de bunuri, alimentată de sporirea formării brute de capital fix și de creșterea consumului final al gospodăriilor casnice, s-a încetinit pe parcursul anului, până la stagnare în trimestrul IV 2019. Aceasta se explică prin faptul că, deși veniturile populației au crescut în anul 2019, în a doua jumătate a anului ritmurile de creștere a salariilor și a pensiilor s-au diminuat. Creșterea remiterilor, totodată, a fost modestă. Cu toate că prețurile la bunurile importate au scăzut, valoarea importurilor a crescut ca urmare a majorării volumelor fizice.

Balanța comerțului exterior cu servicii, spre deosebire de balanța bunurilor, a avut o dinamică negativă în a doua jumătate a anului 2019, deși a rămas excedentară. Declinul înregistrat în balanța serviciilor a fost, în mare parte, legat de scăderea semnificativă a exporturilor de servicii de transport  de mărfuri cu alte mijloace de transport și aerian. În cazul transportului aerian, nu este un fenomen local, ci exogen, deoarece în conformitate cu comunicatul publicat de IATA, anul 2019 a fost la nivel global cel mai prost din ultimii zece ani pentru transportul aerian de mărfuri.

Totodată, impactul negativ a fost estompat de creșterea semnificativă a exporturilor de servicii de informatică, care, în anul 2019, au depășit exporturile de băuturi alcoolice.

Dinamica excedentului veniturilor primare, de asemenea, s-a temperat în a doua jumătate a anului, în mare parte din cauza creșterii substanțiale a plăților de dividende investitorilor direcți nerezidenți.

O inversare a tendinței se constată și pentru veniturile secundare, al căror excedent a crescut în a doua jumătate a anului 2019, după o scădere înregistrată în prima jumătate, ceea ce se explică atât prin reluarea asistenței tehnice din exterior, cât și prin continuarea creșterii transferurilor personale.

În contul financiar al balanței de plăți a fost înregistrată o creștere considerabilă a intrărilor nete de capital sub formă de investiții străine directe (în special, în trimestrul II 2019), care pe parcursul anului 2019 au constituit 5,0 la sută relativ la PIB. O altă evoluție a fost reluarea creditării externe începând cu trimestrul II 2019, după suspendarea parțială a acesteia la începutul anului în contextul incertitudinii legate de alegerile parlamentare. Cu toate acestea, principala sursă de finanțare a deficitului de cont curent în anul 2019 au fost activele sub formă de numerar și depozite ale populației.

Mai multe detalii pot fi găsite în materialul analitic integral pentru conturile internaționale (sus), precum și în materialele analitice separate pentru balanța de plăți, poziția investițională internațională și datoria externă, publicate pe pagina web oficială a BNM:


Seriile statistice în Baza de date interactivă:

Abonare la conținut
CAPTCHA
Întrebare pentru a verifica că sunteţi persoană fizică (în scopul prevenirii transmiterilor automate a spam-ului).