Raport asupra inflației nr.2, mai 2011

Prezentarea

Sumar

Evoluția inflației

Ritmul anual al inflaţiei măsurate prin IPC a marcat o evoluţie descendentă, diminuându-se de la 8.1 la sută în luna decembrie 2010 până la 5.8 la sută în luna martie 2011, fiind în concordanţă cu Strategia de politică monetară pe termen mediu. În acelaşi timp, acesta corespunde cu valoarea prognozată în cadrul Raportului asupra inflaţiei nr. 1, februarie 2011 (RI nr.1, 2011), înregistrându-se o abatere nesemnificativă în condiţii de incertitudine sporită determinate de presiunile existente pe piaţa mondială a petrolului, dar şi de majorările curente ale tarifelor la serviciile reglementate.

Ritmul anual al inflației de bazăDescompunerea inflației IPC în componentele respective este efectuată în baza metodologiei interne a BNM. Componentele inflației IPC sunt: (1) inflația de bază; (2) prețurile produselor alimentare; (3) prețurile reglementate (4) prețurile la combustibil. a constituit 2.8 la sută în luna martie 2011, cu o diferenţă de 3.0 puncte procentuale faţă de inflaţia totală, conturând astfel continuarea influenţei factorilor nemonetari asupra procesului inflaţionist din Republica Moldova. La formarea ratei inflaţiei anuale în luna martie 2011 cel mai mult au contribuit preţurile reglementate, ca rezultat al modificărilor de tarife la serviciile cu preţuri reglementate (gaz, energie electrică, agent termic) efectuate în lunile mai 2010 şi februarie 2011. În acelaşi timp, o contribuţie majoră a fost exercitată de preţurile la produsele alimentare, ca rezultat al fluctuaţiilor preţurilor alimentare pe piaţa mondială, dar şi al majorării cheltuielilor de transport. Fluctuaţiile preţurilor la petrol pe piaţa mondială amplificate de tensiunile din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu au determinat creşterea preţurilor la combustibili. În acelaşi timp, efectele de runda a doua cauzate de creşterea preţurilor la combustibili şi la produsele alimentare au generat presiuni inflaţioniste asupra preţurilor unor bunuri şi servicii aferente inflaţiei de bază.

Produsul intern brut în anul 2010 a înregistrat o creştere în termeni reali de 6.9 la sută comparativ cu anul precedent. Având în vedere că în anul 2009 PIB s-a contractat cu 6.0 la sută, se atestă faptul că economia Republicii Moldova a atins nivelul de până la criza economică. Cererea internă a fost factorul determinant în creşterea PIB. Cu toate acestea, o parte semnificativă din cererea internă este orientată spre bunurile din exterior, ca rezultat al unei competitivităţi mai mici a produselor autohtone, fapt ce constituie un impediment considerabil în relansarea economică a Republicii Moldova. Cererea externă a avut un rol semnificativ în evoluţia pozitivă a PIB în perioada menţionată. Datele cu privire la comerţul extern, producţia industrială şi cea agricolă, transportul de mărfuri pentru primele luni ale anului curent conturează premisele necesare pentru înregistrarea unei creşteri semnificative a PIB în trimestrul I, 2011.

În trimestrul IV, 2010 se atestă o deteriorare a situaţiei pieţei muncii în Republica Moldova comparativ cu trimestrul IV, 2009. Rata şomajului la nivel de ţară a crescut până la 7.5 la sută. Situaţia creată denotă o tergiversare a procesului de creare a noilor locuri de muncă în economia Republicii Moldova, în pofida recuperării economice din anul 2010. Salariul real în economie în trimestrul IV, 2010 a crescut cu 1.2 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Promovarea politicii monetare

Banca Naţională a Moldovei elaborează şi implementează politica monetară şi valutară orientată spre asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. În perioada 2011 – 2012 BNM va asigura încadrarea inflaţiei în intervalul mijlociu de o singură cifră.

Cuantificând perspectivele inflaţiei pe termen scurt şi mediu în condiţiile eventualelor incertitudini şi provocări din perioada gestionară, precum şi în scopul anticipării presiunilor inflaţioniste, Banca Naţională a Moldovei a promovat pe parcursul trimestrului I, 2011 o politică monetară prudentă. Totodată, BNM a continuat să gestioneze în mod hotărât surplusul de lichiditate prin operaţiuni de sterilizare pe piaţa monetară.

Banca Naţională a Moldovei a intervenit în volum nesemnificativ pe piaţa valutară internă pe parcursul perioadei ianuarie–martie 2011, în calitate de vânzător de valută străină.

Indicatorii monetari au crescut în trimestrul I, 2011 cu un ritm trimestrial inferior dinamicii înregistrate în trimestrele III şi IV, 2010, reducându-se semnificativ spre finele lunii martie, ceea ce reflectă impactul pozitiv al politicii monetare promovate în anii 2009 - 2010.

În condiţiile actuale din sistemul bancar, după majorarea ratei de bază cu 1.0 puncte procentuale şi, totodată, majorarea normei rezervelor obligatorii cu 3.0 puncte procentuale pe parcursul trimestrului I, 2011, ratele dobânzilor practicate de bănci la depozitele noi atrase şi creditele noi acordate persoanelor fizice şi celor juridice au înregistrat o uşoară creştere.

În scopul anticipării presiunilor inflaţioniste şi pentru a menţine rata inflaţiei în limitele programate, la 27 ianuarie 2011 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei a decis majorarea normei rezervelor obligatorii constituite din mijloacele atrase în lei moldoveneşti, valute neconvertibile şi valute liber convertibile cu 3.0 puncte procentuale, stabilind-o în mărime de 11.0 la sută, începând cu perioada de urmărire a mijloacelor atrase 8 februarie – 7 martie 2011.

Prognoza inflaţiei pe termen mediu

Economia mondială continuă procesul de relansare economică. Indicatorii macroeconomici publicaţi pe parcursul acestei perioade remarcă evoluţia industriei prelucrătoare şi a sectorului de construcţii, astfel confirmând un debut de an pozitiv pentru economia mondială. Totodată, unii indicatori macroeconomici atrag atenţia cu privire la sustenabilitatea şi ritmul procesului de relansare a economiei mondiale. De asemenea, calamităţile din Japonia au determinat deteriorarea indicatorilor macroeconomici, prin prisma pagubelor fără precedent, dar şi a intensificării riscului nuclear. Chiar dacă analiştii internaţionali nu discută despre o nouă perioadă de recesiune pentru economia mondială, se menţionează faptul că unele riscuri s-au intensificat în ultima perioadă.

Începutul anului 2011 s-a caracterizat prin creşterea rapidă şi semnificativă a preţurilor la produsele alimentare şi petrol, ceea ce a provocat perturbări în activităţile economice cu un consum intensiv de resurse energetice şi a condus la presiuni asupra bugetelor personale ale consumatorilor. Creşterea preţurilor la produsele alimentare şi fluctuaţiile preţului la petrol prezintă o ameninţare la adresa ritmului mondial de dezvoltare, iar cel mai mult se vor resimţi efectele negative în economiile emergente, care au reprezentat motorul redresării economice globale.

Problema şomajului rămâne a fi acută şi în anul 2011, ceea ce determină majoritatea economiilor dezvoltate să aplice măsuri de stimulare a pieţei forţei de muncă, care ar trebui să contribuie la creşterea economică a ţărilor, chiar dacă condiţiile economice mondiale rămân încă a fi instabile.

Pe parcursul perioadei de prognoză deviaţia PIB real se va afla în intervalul negativ, manifestând efecte dezinflaţioniste. Probabilitatea apariţiei presiunilor inflaţioniste din partea cererii agregate este una redusă. Deşi nivelul ratelor reale ale dobânzilor vor contribui stimulativ la activitatea economică, totuşi rata reală efectivă de schimb va eclipsa efectul celor din urmă, astfel încât condiţiile monetare per ansamblu vor contribui în sensul diminuării presiunilor inflaţioniste.

Proiecţiile BNM indică o rată anuală a inflaţiei de 8.4 şi 5.7 la sută la finele anului 2011 şi, respectiv, 2012. Revizuirea prognozei inflaţiei în sensul majorării acesteia se datorează în special escaladării preţurilor la petrol pe pieţele internaţionale. Acest fapt se va reflecta în preţurile interne nemijlocit prin majorarea preţurilor la produsele energetice importate (produse petroliere, gaze naturale), dar şi indirect prin majorarea costurilor de producţie. De asemenea, deprecierea dolarului SUA în raport cu moneda unică europeană va duce la majorarea preţurilor produselor importate, a căror pondere este semnificativă în coşul IPC.