Programul primirii în audiență a cetățenilor de către conducerea Băncii Naționale a Moldovei
Înscrierea solicitanților pentru audiență se efectuează în temeiul înscrierii prealabile a solicitanților în baza cererii de audiență, care se depune în scris la sediul BNM, prin poștă sau email. Pentru mai multe informații privind modul de depunere și realizare a audienței, vă recomandăm să consultați Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea audienței HG250/2024
Anca Dragu, guvernator
Prima zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Petru Rotaru, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Mihnea Constantinescu, viceguvernator
A cincea zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Vă rugăm să luați cunoștință cu cerințele înaintate față de primirea și examinarea petițiilor și cererilor de acces la informații de interes public adresate Băncii Naționale a Moldovei.
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md acordă prioritate securității datelor și utilizează cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și confortul utilizatorului. Acceptarea utilizării cookie-urilor contribuie la creșterea vitezei de încărcare a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul utilizării cookie-urilor poate încetini încărcarea site-ului și poate afecta navigarea fluentă între pagini. Pentru mai multe informații, consultați Politica de utilizare a cookie-urilor.
DA protecție și colectare cookie-uriNU protecție și colectare cookie-uriAjustează
Preferințe Cookie
Configurați preferințele privind cookie-urile pe categorii. Cookie-urile strict necesare nu pot fi dezactivate, deoarece sunt esențiale pentru funcționarea site-ului web.
Aceste cookie-uri sunt fundamentale pentru buna funcționare a site-ului. Ele includ cookie-uri de sesiune utilizate pentru echilibrarea încărcării și pentru menținerea stării aplicației.
Cookies: cookiesession1, JSESSIONID
Aceste cookie-uri permit personalizarea funcțiilor, cum ar fi preferințele legate de dimensiunea fontului, starea interfeței și selecția versiunii desktop/mobile.
Cookie-urile de acest tip ne ajută să înțelegem modul în care vizitatorii interacționează cu site-ul nostru, colectând și raportând informații în mod anonim.
Cookies: _ga, _gid, _gat, node_stat
Aceste cookie-uri stochează preferințele legate de accesibilitate, precum dimensiunea textului, contrastul, dimensiunea cursorului și setările de animație.
În trimestrul III 2025, rata anuală a inflației a continuat tendința descendentă din perioadele precedente, diminuându-se de la 8,2 la sută în luna iunie 2025 până la 6,9 la sută în luna septembrie 2025. Totodată, rata medie anuală a inflației a constituit 7,4 la sută, fiind cu circa 0,5 puncte procentuale inferioară celei din trimestrul precedent. Cu toate acestea, rata anuală a inflației, începând cu luna decembrie 2024 și în primele nouă luni ale anului curent, s-a situat peste limita superioară a intervalului țintei inflației, fapt determinat de dinamica prețurilor reglementate, în contextul ajustării tarifului la gazul din rețea, la energia termică și la energia electrică. Or, rata anuală a inflației fără impactul respectiv constituia circa 4,4 la sută în luna septembrie 2025, fiind în limitele intervalului țintei inflației. În același timp, în trimestrul III 2025, rata anuală a inflației a fost similară valorii anticipate în Raportul asupra inflației, august 2025. Creșterea în termeni anuali a prețurilor în primele nouă luni ale anului curent a fost generată, preponderent, de unele șocuri din partea ofertei, printre care ajustarea tarifului la gazul din rețea, la energia termică și la energia electrică, precum și de condițiile agrometeorologice nefavorabile din primăvară care au exercitat presiuni asupra prețurilor la produsele alimentare. Conform estimărilor, cererea agregată a continuat să exercite un impact dezinflaționist asupra prețurilor în perioada de referință. Ajustarea tarifelor la resursele energetice de la finele anului precedent și începutul anului curent a determinat plasarea ratei anuale a inflației peste limita superioară a intervalului variației țintei inflației în perioada următoare. Modalitatea de ajustare a tarifelor, precum și situația tensionată în regiune și riscurile escaladării acesteia mențin incertitudinea pronunțată aferentă prognozei inflației.
Mediul extern
În pofida șocurilor considerabile, a tensiunilor economice și geopolitice, economia mondială s-a dovedit a fi rezilientă în cel de-al treilea trimestru al anului 2025. În același timp, se anticipează că incertitudinile pronunțate, fragmentarea comerțului și remodelarea lanțurilor de aprovizionare globale vor avea un efect negativ asupra ritmului de creștere a economiei mondiale. Prognozele FMI indică o încetinire a creșterii globale de la 3,3 la sută în 2024 la 3,2 la sută în 2025 și 3,1 la sută în 2026. Scăderea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri se reflectă în datele privind creșterea moderată a consumului și a investițiilor în principalele economii. Încetinirea economiei globale, în condițiile datoriilor publice mari, sporește îngrijorările cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice și posibilele efecte transfrontaliere. În acest context, continuă tendința de relaxare a politicilor monetare ale principalelor bănci centrale. Negocierile privind încheierea războiului din Ucraina nu au înregistrat progrese. Dimpotrivă, conflictul armat s-a intensificat în ultimele luni. Acordul de încetare a focului în Fâșia Gaza pregătește terenul pentru un acord de pace în regiune și pentru o posibilă extindere a Acordurilor Avraam privind normalizarea relațiilor diplomatice dintre statele din Orientul Mijlociu.
Economia
În trimestrul II 2025, dinamica anuală a PIB a revenit în teritoriu pozitiv, după valorile negative din a doua jumătate a anului precedent și începutul anului curent. În perioada aprilie-iunie 2025, PIB s-a majorat cu 1,1 la sută, comparativ cu perioada similară a anului 2024, fiind determinat, preponderent, de impactul pozitiv al cererii interne atât din partea populației, în contextul creșterii veniturilor în termeni reali, cât și din partea agenților economici. Cererea externă netă a diminuat parțial acest efect. Totodată, de menționat impactul pozitiv asupra dinamicii PIB generat de sectorul industriei și cel al construcțiilor, care a fost parțial atenuat de evoluțiile negative din sectorul tranzacții imobiliare. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o creștere de 1,6 la sută a PIB comparativ cu trimestrul I 2025. În semestrul I 2025, PIB a fost la același nivel ca și în perioada similară a anului 2024.
Politica monetară
În trimestrul III 2025, lichiditatea excesivă a însumat 4,8 miliarde lei, fiind în descreștere față de trimestrul II 2025 cu 2 355,2 milioane lei.
În această perioadă, agregatul monetar M3 a înregistrat un ritm anual de creștere de 10,8 la sută anual. Contribuția principală fiind din partea soldului depozitelor în moneda națională.
Pe parcursul trimestrului de referință, au avut loc două ședințe ale Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. Ca urmare a evaluării balanței riscurilor interne și externe și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, la ședințele din 7 august 2025 și 18 septembrie 2025, a decis să reducă rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu câte 0,25 puncte procentuale consecutiv, până la nivelul de 6,0 la sută anual. Norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă a fost menținută la nivelul de 22,0 la sută din baza de calcul, iar norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă – la nivelul de 31,0 la sută din baza de calcul.
Aceste măsuri au fost adoptate cu scopul de a consolida poziția de susținere și stimulare a cererii agregate, inclusiv prin încurajarea consumului și a investițiilor, și de a echilibra economia națională și contul curent.
Totodată, în cadrul ședinței ordinare de politică monetară din 6 noiembrie 2025, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a adoptat prin vot unanim menținerea ratei de bază la nivelul de 6,00 la sută anual, respectiv au fost menținute ratele la facilitățile permanente și la operațiunile repo. Concomitent, a fost diminuată norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă și cea din mijloacele atrase în valută liber convertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii 16 noiembrie 2025 – 15 decembrie 2025 până la nivelurile de 20,0 la sută și, respectiv, 29,0 la sută din baza de calcul.
Prin decizia de reducere concomitentă a normelor rezervelor obligatorii în lei moldovenești și în valută liber convertibilă, BNM urmărește acoperirea necesităților sistemului bancar de lichiditate și scăderea costurilor de creditare, încurajând consumul și investițiile. Totodată, această măsură se va propaga în timp contribuind la scăderea ratelor de dobândă pe piețele monetară, de depozit și de credit.
În trimestrul III 2025, pe segmentul monedei naționale, ratele medii ponderate ale dobânzilor la creditele noi acordate și la depozitele la termen și-au continuat trendul crescător sub impactul măsurilor anterioare de politică monetară. Astfel, rata medie ponderată la credite a constituit 9,36 la sută, iar cea la depozite – 4,96 la sută, în creștere cu 0,37 și, respectiv, 0,05 puncte procentuale față de trimestrul II 2025.
Ratele medii ale dobânzilor aferente soldului la creditele în moneda națională au crescut, comparativ cu trimestrul II 2025, cu 0,57 puncte procentuale, până la nivelul de 9,29 la sută, iar la depozitele la termen – cu 0,43 puncte procentuale, până la nivelul de 4,31 la sută.
Proiecția inflației pe termen mediu
În pofida faptului că tensiunile comerciale și geopolitice globale s-au mai moderat pe parcursul ultimei perioade, incertitudinile încă persistă. Repercusiunile barierelor economice instituite de către administrația prezidențială a SUA se vor manifesta în perioada următoare. Se anticipează că remodelarea lanțurilor de aprovizionare globale și încetinirea investițiilor vor avea un efect negativ asupra ritmului de creștere a economiei globale. Negocierile dintre SUA și China în desfășurare vor defini relațiile economice dintre cele mai mari economii ale lumii. Redresarea economică a zonei euro va fi una lentă. Lipsa progreselor în negocierile privind încetarea războiului din Ucraina a determinat Regatul Unit și SUA să adopte sancțiuni împotriva industriei petroliere rusești. Acestea au fost urmate de al 19-lea pachet de sancțiuni economice al Comisiei Europene. Totodată, țările OPEC+ și-au mărit considerabil producția de petrol în ultimul an. Aceste evoluții, precum și detensionarea situației din Orientul Mijlociu vor determina în continuare prețul petrolului. Prețurile la gazele naturale în Europa vor avea o tendință de scădere moderată pe termen mediu datorită ofertei globale robuste. Se anticipează că prețurile internaționale Ia produsele alimentare vor avea o evoluție echilibrată pentru perioada de prognoză.
Rata anuală a inflației va scădea până în prima jumătate a anului viitor, ulterior va înregistra o creștere ușoară spre finele perioadei de prognoză1, cu excepția ultimului trimestru. În trimestrul IV 2025, rata anuală a inflației se va plasa peste limita superioară a intervalului de variație, iar începând cu anul viitor, va reveni în interval și se va menține în proximitatea țintei inflației până la finele perioadei de prognoză. Ritmul anual al inflației de bază va avea o tendință relativ stabilă până la finele anului viitor, ulterior va spori ușor spre finele perioadei de prognoză. Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare va contura o tendință de diminuare pe întreaga perioadă de prognoză. Ritmul anual al prețurilor reglementate se va reduce semnificativ până la începutul anului viitor, ulterior va manifesta o tendință relativ stabilă spre finele perioadei de prognoză. Rata anuală a prețurilor la combustibili va înregistra valori negative până la finele anului 2026, ulterior, valori pozitive și în creștere spre sfârșitul perioadei de prognoză.
Cererea agregată va consemna valori nesemnificativ negative pe parcursul perioadei de prognoză fiind determinată de condițiile monetare reale restrictive și mai puțin de impactul negativ al cererii externe. Impulsul fiscal preponderent pozitiv va acționa în sens ascendent cererea agregată.
Condițiile monetare reale vor avea un caracter restrictiv asupra cererii agregate pe întreaga perioadă de prognoză.
Prognoza actuală a inflației, față de cea din raportul asupra inflației anterior2, a fost revizuită în sens ascendent pe întreaga perioadă comparabilă3, cu excepția trimestrului IV 2025 și trimestrului I 2026 în care aceasta va fi nesemnificativ inferioară. Ritmul anual al inflației de bază a fost revizuit în sens ascendent pe parcursul perioadei comparabile. Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare a fost diminuată în trimestrul IV 2025, și majorată pentru restul perioadei comparabile, cu excepția trimestrului II 2027 în care aceasta este similară. Ritmul anual al prețurilor reglementate este revizuit în sens descendent pe întreaga perioadă comparabilă. Rata anuală a prețurilor la combustibili a fost diminuată până în trimestrul IV 2026, și majorată spre finele perioadei comparabile.
