În trimestrul II, 2014, ritmul anual al inflaţiei a constituit 5.2 la sută, fiind cu 0.2 puncte procentuale inferior celui din trimestrul precedent. Evoluţia descendentă a acestuia s-a datorat diminuării presiunilor din partea preţurilor la produsele alimentare, dar şi diminuării uşoare a contribuţiei din partea preţurilor reglementate. În acelaşi timp, deşi marginal, contribuţia din partea inflaţiei de bază a continuat să crească ca urmare a tendinţei de depreciere a monedei naţionale. Contribuţia din partea preţurilor la combustibili a fost practic similară cu cea din trimestrul precedent. Atât ritmul anual al inflaţiei, cât şi cel al inflaţiei de bază s-au încadrat în continuare în intervalul de ± 1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută, stabilită conform Strategiei politicii monetare a Băncii Naţionale a Moldovei pe termen mediu. Evoluţia ritmului anual al inflaţiei, în trimestrul II, 2014, a fost cu 0.4 puncte procentuale inferioară valorii anticipate în cadrul proiecţiei acesteia (5.6 la sută) din Raportul asupra inflaţiei nr. 2, 2014.
Mediul extern
Derularea evenimentelor cu caracter macroeconomic la nivel mondial, în trimestrul II, 2014, a fost în mare parte previzibilă, astfel pieţele internaţionale înregistrând volatilităţi reduse. Ca şi în trimestrul anterior, o atenţie sporită a fost acordată direcţiilor politicilor monetare ale Sistemului Rezervelor Federale şi ale Băncii Centrale Europene, acestea ghidând trendul evoluţiei parităţii dolarului SUA şi a monedei unice europene. Astfel, evenimentul cu cea mai mare încărcătură în trimestrul II, 2014 a fost decizia BCE de diminuare a ratelor dobânzilor cu 0.1 puncte procentuale până la 0.15 la sută. Per ansamblu, în perioada analizată, economiile avansate au continuat să se extindă, iar economiile emergente au continuat să se confrunte cu temperări pe alocuri severe ale ritmului activităţii economice.
Evoluții ale activității economice
În trimestrul I, 2014, dinamica activităţii economice a fost semnificativ mai modestă comparativ cu cea din anul precedent, astfel încât PIB a înregistrat o creştere de doar 3.6 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Această temperare a fost determinată de dispariţia efectului major al creşterii agriculturii din anul precedent, precum şi de temperarea în continuare a cererii interne. Totuşi, creşterea pronunţată a agriculturii din anul precedent a reuşit să creeze condiţiile necesare pentru majorarea valorii adăugate brute în industrie în trimestrul I, 2014. Evoluţia activităţii economice a fost favorizată într-o anumită măsură şi de tendinţa de depreciere a monedei naţionale pe parcursul anului curent în raport cu principalii parteneri comerciali. În trimestrul I, 2014, consumul gospodăriilor populaţiei a înregistrat o creştere de doar 0.6 la sută, în timp ce consumul administraţiei publice s-a contractat cu 0.3 la sută. Totodată formarea brută de capital fix a înregistrat o majorare de 8.6 la sută. Cererea internă modestă a determinat o contractare a importurilor cu 0.5 la sută. Diminuarea cererii din partea partenerilor comerciali din Est a rezultat într-o creştere a exporturilor cu doar 3.4 la sută. Dinamica indicatorilor cu privire la rata şomajului şi populaţia ocupată denotă o ameliorare a situaţiei pe piaţa forţei de muncă din Republica Moldova în trimestrul I, 2014 comparativ cu perioada similară a anului precedent. Datele operative pentru lunile aprilie şi mai cu privire la producţia industrială, comerţul extern şi intern arată temperarea în continuare a activităţii economice şi în trimestrul II, 2014.
Promovarea politicii monetare
În trimestrul II, 2014, s-au desfășurat trei şedinţe ale Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei cu privire la promovarea politicii monetare. În urma evaluării balanţei riscurilor interne şi externe, la care ar putea fi supusă economia Republicii Moldova, şi a perspectivelor inflaţiei pe termen scurt şi mediu au fost emise trei decizii de menţinere a ratei de bază la nivelul de 3.5 la sută (nivel stabilit la şedinţa din 25 aprilie 2013). În perioada de referinţă, politica monetară a fost orientată spre menţinerea caracterului stimulativ al economiei reale, fiind urmărit obiectivul de menţinere a ratei inflaţiei în intervalul de variaţie de ± 1.5 puncte procentuale de la ţinta de 5.0 la sută.
De la începutul anului 2014 a fost consemnată diminuarea ritmurilor de creştere a indicatorilor monetari. Astfel, în trimestrul II, 2014, ritmul de creştere a agregatelor monetare s-a menţinut totuşi la nivel înalt, media trimestrială în termeni anuali constituind 22.1 la sută pentru M2 (cu 4.4 puncte procentuale sub nivelul de creştere din trimestrul I, 2014) şi 23.3 la sută pentru M3 (cu 1.8 puncte procentuale mai puţin decât în trimestrul I, 2014).
Pe parcursul trimestrului II, 2014, rata medie anuală a dobânzii soldului creditelor în sectorul privat a fost în scădere atât în moneda naţională (cu 0.38 puncte procentuale), cât şi în valută străină (cu 0.03 puncte procentuale) faţă de sfârşitul trimestrului precedent, înregistrând valori la nivelul de 11.13 la sută în moneda naţională şi 7.53 la sută în valută străină. Rata medie a dobânzii pentru depozitele în lei, la sfârşitul trimestrului, a fost de 7.64 la sută, cu 0.13 puncte procentuale inferioară nivelului din luna martie 2014. Rata dobânzii pentru depozitele în valută străină a constituit în medie 4.64 la sută în luna iunie 2014, în scădere cu 0.02 puncte procentuale faţă de luna martie 2014.
Prognoza inflației pe termen mediu
Conform proiecţiei curente, în cazul materializării ipotezelor, ritmul anual al IPC va înregistra 4.7 la sută pentru anul curent şi de 3.5 la sută în anul 2015. Inflaţia va părăsi intervalul de variaţie a ţintei pentru două trimestre consecutive, începând cu trimestrul I, 2015, înregistrând un nivel minim de 2.8 la sută. Totodată, pe întreg orizontul de prognoză balanţa riscurilor este dominată de factori dezinflaţionişti.
Contribuţia inflaţiei de bază la rata anuală a inflaţiei se va înjumătăţi până la sfârşitul perioadei de prognoză. Diminuarea contribuţiei inflaţiei de bază se datorează, în principal, înregistrării unui deficit considerabil al cererii agregate.
Diminuarea preţurilor produselor alimentare pe pieţele internaţionale pentru sfârşitul anului 2015 şi condiţiile agrometeorologice favorabile din anul curent vor determina diminuarea contribuţiei preţurilor produselor alimentare la formarea ratei anuale a inflaţiei.
Deviaţia PIB, conform rundei actuale de prognoză, este anticipată a fi negativă pe întregul interval de prognoză. Diminuarea cererii agregate, în termeni comparativi cu Raportul asupra inflaţiei nr. 2, 2014, este accentuată şi de contribuţia cererii externe, în special din partea Federaţiei Ruse. Atenuarea scăderii deviaţiei PIB pe parcursul anului curent şi în anul viitor va fi posibilă, inclusiv, ca urmare a unei influenţe cu caracter stimulativ din partea politicii monetare. Impactul stimulativ al condiţiilor monetare reale va fi determinat, în primul rând, de nivelul ratei reale efective de schimb. În direcţia stimulării cererii agregate vor contribui şi nivelele reduse ale ratelor reale de dobândă.
