Raport de politică monetară nr.3, august 2010

Sumar

Mediul extern

Economia mondială îşi revine mai repede decât se estimase, astfel rata de creştere prognozată pentru acest an ar putea atinge nivelul de 4.6 la sută. Totuşi, riscurile cu privire la evoluţia economiei mondiale au crescut semnificativ în ultima perioadă. Principala sursă a incertitudinilor cu privire la recuperarea durabilă a economiei mondiale derivă din problemele deficitelor bugetare şi datoriei externe în unele ţări sud-europene. Aceste riscuri s-au manifestat în trimestrul II, 2010 prin deprecierea considerabilă a monedei unice europene faţă de dolarul SUA şi alte valute şi diminuarea indicilor bursieri. Procesul redresării este distribuit inegal, fiecare regiune înregistrând ritmuri diferite de creştere. În economiile avansate redresarea va fi afectată de nivelul datoriei publice, nivelul ridicat al şomajului, menţinerea unor condiţii dificile privind creditarea şi volatilitatea pe pieţele valutare. Perspectivele pentru ţările emergente producătoare de bunuri sunt considerabil mai bune.

Astfel, în perioada următoare se vor menţine presiunile inflaţioniste reduse, în principal la nivelul economiilor dezvoltate. În anul 2010 inflaţia în ţările avansate va fi mai mică de 2.0 la sută, iar în ţările emergente puţin peste 6.0 la sută. În general, ţările emergente au rezistat mai bine în faţa turbulenţelor financiare, datorită ameliorării politicilor economice: unele dintre aceste ţări profită de creşterea preţurilor materiei prime şi de un set de politici economice mai solide decât în timpul crizelor precedente. Astfel, se observă extinderea activităţii în marile economii emergente, inclusiv China, India şi Brazilia.

Situaţia macroeconomică

În trimestrul I, 2010 economia Republicii Moldova a intrat în faza de recuperare, în mare parte datorită stabilizării economice a principalilor parteneri comerciali. PIB s-a majorat cu 4.7 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. Creşterea cererii interne a determinat, pe de o parte, majorarea consumului gospodăriilor populaţiei şi a importului cu 2.5 şi 1.3 la sută, respectiv. Totodată, s-a restabilit cererea faţă de produsele autohtone, astfel înregistrându-se o majorare a exporturilor cu 4.7 la sută faţă de trimestrul I, 2009. Valoarea adăugată din sectorul de bunuri a consemnat o evoluţie pozitivă datorită creşterilor atât din industrie, cât şi din agricultură. De asemenea, valoarea adăugată brută aferentă serviciilor a crescut datorită evoluţiilor pozitive din comerţ, transporturi şi comunicaţii, în timp ce construcţiile au continuat evoluţia negativă observată şi în anul precedent. Aceste tendinţe sunt confirmate şi de datele operative cu privire la industrie, comerţul intern şi extern pentru perioada ianuarie-iunie 2010.

În trimestrului I, 2010, în pofida semnalelor pozitive privind creşterea comerţului intern şi extern şi a producţiei industriale, a continuat deteriorarea situaţiei pe piaţa muncii comparativ cu trimestrul I, 2009. Astfel, populaţia economic activă s-a diminuat cu 4.8 la sută faţă de perioada similară a anului precedent, preponderent din cauza scăderii populaţiei ocupate în agricultură. Rata şomajului la nivel de ţară a constituit 9.1 la sută, fiind cu 1.4 puncte procentuale mai mare decât valoarea din perioada similară a anului precedent. În acelaşi timp, situaţia pe piaţa muncii denotă incertitudinea agenţilor economici cu privire la evoluţia ulterioară a cererii agregate, fapt ce îi determină să amâne procesul de creare a noilor locuri de muncă.

Dinamica procesului inflaţionist

Rata inflaţiei în luna iunie 2010 pentru ultimele 12 luni, măsurată prin indicele preţurilor de consum, a constituit 7.8 la sută comparativ cu nivelul de minus 0.8 la sută înregistrat în luna iunie 2009. Tendinţa de creştere a inflaţiei de bază anuală începută la sfârşitul anului 2009 a continuat şi la începutul anului 2010 astfel, încât aceasta a atins valoarea de 5.4 la sută în luna aprilie. În luna mai inflaţia de bază anuală a rămas neschimbată, iar în luna iunie valoarea acesteia a constituit 5.3 la sută. În trimestrul II, 2010 a avut loc o temperare a ritmului anual al creşterii preţurilor la produsele alimentare. Astfel, în luna iunie 2010 valoarea acestuia a constituit 5.3 la sută faţă de 7.0 la sută înregistrată în luna martie anul curent.

Din cauza modificărilor de tarife efectuate în lunile ianuarie şi mai 2010 ritmul creşterii preţurilor reglementate a cunoscut o evoluţie ascendentă în prima jumătate a anului 2010. Ritmul anual de creştere a preţurilor la combustibil a continuat tendinţa ascendentă începută la mijlocul anului trecut, înregistrând în luna aprilie 2010 valoarea de 23.9 la sută. În trimestrul II, 2010 valoarea acestui indicator a avut o traiectorie descendentă, astfel încât în luna iunie 2010 ritmul creşterii preţurilor la combustibil a constituit 19.1 la sută faţă de perioada similară a anului precedent.

Decelerarea ritmurilor inflaţiei se datorează absorbţiei efectelor de runda a doua a şocurilor din partea ofertei (majorarea tarifelor reglementate, impozitelor indirecte, preţurilor internaţionale la petrol, etc.) şi persistenţei deficitului cererii agregate.

Prognoza macroeconomică şi a inflaţiei pe termen mediu

Efectele declinului economic înregistrat în anul 2009 se manifestă şi în prezent prin nivelul activităţii economice inferior nivelului său potenţial, ceea ce creează presiuni dezinflaţioniste care sunt în continuare persistente.

Conform estimărilor Băncii Naţionale a Moldovei nivelul PIB în cadrul noii runde de prognoză pe termen mediu (până la sfârşitul anului 2012) a depăşit punctul minim al recesiunii şi are o tendinţă de creştere, fapt confirmat de datele statistice publicate pentru trimestrul I, 2010. Comparativ cu proiecţia din Raportul de Politică Monetară nr. 2 publicat în luna mai 2010, creşterea economică va fi cu cca 1.0 puncte procentuale mai mare în anul 2010 si cu 0.3 puncte procentuale mai mica pentru anul următor. Astfel, creşterea PIB în 2010 si 2011 va constitui 3.4 la suta şi, respectiv, 3.3 la sută. Prin urmare, ca şi în prognoza anterioară, atingerea nivelului potenţial al activităţii economice se va realiza în afara orizontului de prognoză de doi ani.

Rata anuală a inflaţiei IPC la finele anului 2010 va înregistra nivelul de 8.2 la sută, ceea ce este cu cca 2.5 puncte procentuale sub nivelul prognozat în luna mai 2010. Diminuarea ratei inflaţiei prognozate pentru anul 2010 se datorează unor presiuni inflaţioniste mai reduse decât s-au proiectat anterior.

Presiunile inflaţioniste din anul 2011 vor avea o natură şi intensitate similare cu cele din 2010. Spre sfârşitul perioadei de prognoză (anul 2012) rata anuală a inflaţiei va ajunge în proximitatea unui nivel durabil pe termen lung de 5.0 la sută.

Inflaţia de bază se va încadra până la finele anului curent până la valori puţin superioare nivelului de 6.0 la sută, moment după care se va diminua continuu până la nivelul de 3.5 la sută către finele anului 2012. Decelerarea în cauză se va datora disipării efectelor de runda a doua a şocurilor din partea ofertei, precum şi datorită persistentei deficitului cererii agregate.

Riscurile cu privire la evoluţia mediului extern sunt generate de redresarea mai lentă a economiei zonei euro. Ultimele date statistice referitoare la ritmul de creştere a PIB-ului real în zona euro şi Rusia impun revizuirea în sens nefavorabil a ipotezei cu privire la dinamica cererii externe, ceea ce poate conduce la diminuarea presiunilor inflaţioniste pe termen mediu.

Riscurile de abatere într-un sens sau altul de la traiectoriile prognozate ale preţurilor la combustibili, la produsele alimentare pe piaţa internaţională, precum şi ale preţurilor reglementate rămân a fi relativ echilibrate.

Decizia de politică monetară

Analizând perspectivele inflaţiei pe termen mediu, Consiliul de administraţie al BNM a decis în şedinţa din 29 iulie 2010 să menţină rata de bază la nivelul de 7.0 la sută. Rata de bază a rămas neschimbată pe tot parcursul trimestrului II, 2010.