Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
×
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Vladimir Munteanu, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 606.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Telefon: +373 22 822 607.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională a Moldovei, are dreptul exclusiv de a emite pe teritoriul Republicii Moldova bancnote şi monede metalice ca mijloc de plată. BNM pune în circulaţie bancnote şi monede metalice, prin intermediul sistemului bancar.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.
Site-ul www.bnm.md prioritizează securitatea datelor și utilizează cookie-urile pentru îmbunătățirea experienței de navigare și confortul utilizatorului. Acceptul folosirii cookie sporește viteza de lucru a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul folosirii cookie poate încetini încărcarea site-ului și îngreuna navigarea lină între pagini. Mai multe detalii în Politica de utilizare a cookie-urilor.
Conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), în luna octombrie 2014, ritmul creşterii preţurilor de consum (IPC) pentru ultimele 12 luni a constituit 4.8 la sută, menţinîndu-se la nivelul înregistrat în luna precedentă şi aflîndu-se în apropierea ţintei inflaţiei de 5.0 la sută.
Balanţa riscurilor pe termen mediu la adresa inflaţiei continuă să fie influenţată de un şir complex de factori externi şi interni cu prevalarea celor dezinflaţionişti. Presiunile dezinflaţioniste sînt generate în special de deprecierea monedelor naţionale ale principalilor parteneri comerciali, de scăderea preţurilor internaţionale la produsele alimentare şi petrol şi de diminuarea cererii agregate interne. Efectele secundare ale diminuării preţurilor la produsele energetice pot micşora ritmul de creştere a preţurilor la alte produse şi servicii aflate în coşul IPC. Totodată, riscurile dezinflaţioniste ar putea fi accentuate de posibila recesiune în economiile din zona euro şi Federaţia Rusă, prin canalul exporturilor şi remiterilor. Escaladarea tensiunilor geopolitice din regiune ar putea induce presiuni inflaţioniste prin canalul importurilor.
În luna octombrie, ritmul anual al inflaţiei a constituit 4.8 la sută, menţinîndu-se la nivelul înregistrat în luna precedentă şi fiind cu 0.1 puncte procentuale mai înalt decît în luna octombrie 2013. Această evoluţie a fost determinată, în principal, de contribuţia din partea preţurilor la produsele alimentare şi a inflaţiei de bază, de 1.8 şi, respectiv, 1.9 puncte procentuale. Preţurile reglementate şi combustibilii au contribuit la inflaţia anuală cu 0.6 şi, respectiv, cu 0.5 puncte procentuale.
Rata inflaţiei lunare a consemnat o majorare de 1.3 la sută, fiind condiţionată preponderent de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 2.6 la sută şi a preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0.8 la sută. Totodată, tarifele pentru prestarea serviciilor populaţiei au înregistrat o dinamică modestă, majorîndu-se cu 0.1 la sută.
Ritmul anual al inflației de bază Inflaţia de bază este calculată de BNS prin excluderea preţurilor ce sînt în afara ariei de influenţă a măsurilor de politică monetară promovată de BNM, cum ar fi cele la produsele alimentare şi băuturi, combustibili, produsele şi serviciile cu preţuri reglementate. Datele elaborate şi publicate începînd cu luna februarie 2012 sînt calculate de BNS în baza modificării anexei nr. 2 la „Metodologia privind calculul indicelui inflaţiei de bază”, aprobată prin ordinul comun al Băncii Naţionale a Moldovei şi al Biroului Naţional de Statistică N8-07-01203/6 din 19 februarie 2012 (modificarea constă în includerea preţurilor la serviciile comunicării la distanţă şi la medicamente în cadrul preţurilor reglementate).a înregistrat, în luna octombrie 2014, valoarea de 5.8 la sută, fiind similar celui din luna precedentă.
În luna octombrie 2014, rata lunară a inflaţiei de bază a constituit 0.8 la sută. Cele mai semnificative majorări de preţuri aferente inflaţiei de bază au fost la încălţăminte, detergenţi, ţigări, confecţii şi închirierea apartamentelor.
Preţurile la produsele alimentare în luna de referinţă s-au majorat cu 2.6 la sută faţă de nivelul lunii precedente. Astfel, au fost înregistrate creşteri ale preţurilor la legume proaspete cu 22.9 la sută, la ouă cu 20.1 la sută, la fructe proaspete cu 2.6 la sută şi la lapte şi produse lactate cu 1.0 la sută. În luna octombrie 2014, s-au înregistrat diminuări ale preţurilor la cartofi cu 7.9 la sută şi la zahăr cu 3.9 la sută.
Cu excluderea factorului sezonier, preţurile la produsele alimentare s-au majorat cu 1.1 la sută faţă de nivelul lunii septembrie. Dinamica respectivă a fost generată de substituirea producţiei autohtone cu cea de import la un preţ determinat de un curs de schimb mai depreciat al monedei naţionale faţă de valutele partenerilor comerciali corespunzători.
Ritmul anual al creşterii preţurilor la produsele alimentare a constituit 4.8 la sută, fiind cu 0.1 puncte procentuale superior celui din luna septembrie şi cu 2.1 puncte procentuale mai mic decît în luna octombrie 2013.
În luna octombrie 2014, preţurile la combustibili s-au majorat cu 0.7 la sută comparativ cu luna precedentă. Această majorare s-a produs, în principal, ca rezultat al sporirii preţurilor la cărbunele de pămînt cu 4.1 la sută în contextul situaţiei tensionate din regiune şi diminuării importului din Ucraina. Totodată, preţurile la gazul din butelii au crescut cu 0.3 la sută, iar cele la lemnele pentru foc s-au majorat cu 0.5 la sută, generînd contribuţii pozitive minore la dinamica preţurilor la combustibili. În luna octombrie 2014, preţurile la carburanţi s-au diminuat cu 0.1 la sută.
Ritmul anual al creşterii preţurilor la combustibili a fost de 7.9 la sută, fiind cu 0.1 puncte procentuale inferior valorii înregistrate în luna septembrie şi cu 4.7 puncte procentuale mai înalt decît în luna octombrie 2013.
În luna de referinţă, preţurile la serviciile reglementate s-au majorat cu 0.1 la sută comparativ cu luna septembrie, ca rezultat al creşterii preţurilor la medicamente cu 0.4 la sută.
Ritmul anual al creşterii preţurilor la produsele şi serviciile reglementate a constituit 2.4 la sută, fiind cu 0.2 puncte procentuale inferior nivelului înregistrat în luna precedentă şi cu 0.2 puncte procentuale mai mare decît în luna octombrie 2013.
BNM va monitoriza şi va anticipa în continuare evoluţiile interne şi cele ale mediului economic internaţional, inclusiv dinamica privind consumul populaţiei, remiterile, indicatorii pieţei valutare şi modificarea condiţiilor de comerţ extern, astfel încît, prin flexibilitatea cadrului operaţional specific strategiei de ţintire a inflaţiei, să asigure menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu.
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova
© 2023 Banca Națională a Moldovei
Condiții de utilizare