Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 6 noiembrie 2025, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre:

1. Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,00 la sută anual.
2. Se mențin ratele de dobândă:
     a) la creditele overnight, la nivelul actual de 8,00 la sută anual;
     b) la operațiunile repo, la nivelul actual de 6,25 la sută anual;
     c) la depozitele overnight, la nivelul actual de 4,00 la sută anual.
3. Se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 noiembrie 2025 – 15 decembrie 2025, de la 22,0 la sută la nivelul de 20,0 la sută din baza de calcul;
4. Se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în valută liber convertibilă 16 noiembrie 2025 – 15 decembrie 2025, de la 31,0 la sută la nivelul de 29,0 la sută din baza de calcul;

Decizia respectivă este adoptată din perspectiva continuării propagării măsurilor de relaxare a politicii monetare din ultima perioadă. Astfel, ajustarea prudentă a comportamentului politicii monetare urmărește readucerea și menținerea pe termen mediu a inflației în limitele intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0 la sută, considerat nivelul optim pentru creșterea și dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Prin decizia de reducere concomitentă a normelor rezervelor obligatorii în lei moldovenești și în valută liber convertibilă, BNM urmărește acoperirea necesităților sistemului bancar de lichiditate și scăderea costurilor de creditare, încurajând consumul și investițiile. Totodată, această măsură se va propaga în timp contribuind la scăderea ratelor de dobândă pe piețele monetară, de depozit și de credit.

Runda actuală de prognoză pe termen mediu a inflației confirmă, în mare parte, ipotezele și concluziile descrise în rundele precedente de prognoză. Prin urmare, inflația anuală va înregistra o tendință de diminuare până la mijlocul anului viitor, după care va avea o evoluție relativ stabilă, aflându-se în proximitatea țintei inflației până la finele perioadei de prognoză, preponderent în partea inferioară a intervalului de variație al țintei.

Inflația anuală a menținut tendința descendentă din perioadele precedente, diminuându-se de la 8,2 la sută în luna iunie 2025 până la 6,9 la sută în luna septembrie 2025 și plasându-se, în continuare, peste limita superioară a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută. Totodată, rata medie anuală a inflației în trimestrul III 2025 a constituit 7,4 la sută, fiind inferioară cu 0,5 puncte procentuale față de cea din trimestrul precedent. În același timp, rata anuală a inflației a fost similară valorii anticipate în Raportul asupra inflației, august 2025 și a confirmat principalele ipoteze aferente prognozei acesteia.

Mediul extern. În pofida șocurilor considerabile și a tensiunilor economice și geopolitice, economia mondială, în trimestrul III 2025, s-a arătat a fi durabilă. În același timp, persistența incertitudinilor, fragmentarea comerțului și remodelarea lanțurilor de aprovizionare globale anticipează un efect negativ asupra ritmului de creștere a economiei globale. De asemenea, se atestă încrederea scăzută a consumatorilor și a mediului de afaceri, precum și intensificarea problemelor aferente sustenabilității finanțelor publice. În aceste condiții, continuă tendința de relaxare a politicilor monetare ale principalelor bănci centrale. Negocierile privind încheierea războiului din Ucraina nu au înregistrat progrese. Acordul de încetare a focului în Fâșia Gaza este o premisă pentru un acord de pace în regiune. În acest context, în trimestrul III 2025, cotațiile petroliere Brent au oscilat în jurul valorii de 69 USD/baril. Scăderea prețului la petrol este condiționată de supraoferta globală generată de majorarea exporturilor din Venezuela, sporirea producției în Orientul Mijlociu și de incertitudinile din jurul negocierilor comerciale dintre SUA și China. Prețurile la gazele naturale în Europa vor avea o tendință de scădere moderată pe termen mediu datorită ofertei globale robuste. Totodată, prețurile medii la produsele alimentare pe plan internațional prezintă o tendință de stabilizare.

Activitatea economică. În trimestrul II 2025, dinamica anuală a PIB a revenit în teritoriu pozitiv, după valorile negative din a doua jumătate a anului precedent și începutul anului curent. În acest fel, în perioada aprilie-iunie 2025, PIB s-a majorat cu 1,1 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2024, fiind determinat, preponderent, de impactul pozitiv al cererii interne atât din partea populației, în contextul creșterii veniturilor în termeni reali, cât și din partea agenților economici. Cererea externă netă a atenuat parțial acest efect. Totodată, de menționat impactul pozitiv asupra dinamicii PIB generat de sectorul industriei și cel al construcțiilor, fiind parțial atenuat de evoluțiile negative din sectorul tranzacții imobiliare.

Conform datelor operative publicate de BNS, activitatea economică în semestrul I 2025 a fost la nivelul perioadei similare a anului 2024. 

Datele operative publicate de BNS pentru primele două luni ale trimestrului III 2025 conturează unele premise de continuare a evoluției pozitive a activității economice. Producția industrială s-a menținut în palierul pozitiv, consemnând o creștere de 4,9 la sută, în timp ce comerțul interior cu amănuntul și cel cu ridicata s-au majorat în medie cu 10,6 la sută și 11,4 la sută, respectiv. În lunile iulie-august 2025, exporturile s-au majorat cu 21,9 la sută, iar importurile  - cu 17,7 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Producția globală agricolă în trimestrul III 2025 a crescut cu 14,7 la sută comparativ cu același trimestru din anul precedent.

Din perspectiva surselor de finanțare a consumului, transferurile de mijloace bănești în favoarea persoanelor fizice s-au majorat cu 15,5 la sută anual în luna septembrie 2025, iar fondul de salarizare în trimestrul II 2025 a consemnat o creștere de 10,8 la sută în termeni nominali.

Condițiile monetare. În trimestrul III 2025, ratele medii ponderate ale dobânzilor la creditele și depozitele noi în lei au continuat trendul ascendent. Astfel, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate a constituit 9,36 la sută anual, iar cea la depozite 4,96 la sută anual, în creștere cu 0,37 și, respectiv, 0,05 puncte procentuale față de trimestrul II 2025. Pe parcursul trimestrului III 2025, s-a temperat creșterea anuală pozitivă a volumelor creditelor și depozitelor în lei.

De menționat că, în trimestrul III 2025, lichiditatea excesivă a însumat 4,8 miliarde lei, fiind în descreștere față de trimestrul II 2025 cu 2 355,2 milioane lei.

Prognoza. Rata anuală a inflației va avea o tendință descendentă până în prima jumătate a anului 2026, ulterior, va înregistra o creștere minoră spre finele perioadei de prognoză¹, cu excepția ultimului trimestru. În trimestrul IV 2025, rata anuală a inflației se va plasa peste limita superioară a intervalului de variație, iar începând cu trimestrul I 2026, va reveni în interval unde se va menține până la sfârșitul perioadei de prognoză.

Inflația medie anuală pentru anii 2025 și 2026 va fi de 7,7 la sută și 4,3 la sută, respectiv, fiind menținută pentru anul 2025 și majorată pentru anul 2026 cu 0,4 puncte procentuale. Prognoza actuală a inflației, față de cea din Raportul asupra inflației, august 2025, a fost revizuită în sens ascendent pentru întreaga perioadă comparabilă, cu excepția trimestrelor IV 2025 și I 2026 unde aceasta este nesemnificativ inferioară. Diminuarea prognozei actuale în raport cu cea anterioară pe parcursul primelor două trimestre consecutive ale perioadei comparabile este determinată de o estimare în scădere a inflației pe termen scurt pentru trimestrul IV 2025, de anticiparea cererii agregate inferioare în trimestrul IV 2025 și de o inflație importată ușor mai joasă. Cât privește revizuirea în sens ascendent, aceasta este condiționată de cererea agregată mai puțin negativă începând cu trimestrul I 2026 și de prețurile mai mari la produsele alimentare pe piața internațională în trimestrele I și II 2027.

Riscurile și incertitudinile. Prognoza actuală este afectată de un șir de riscuri și incertitudini, printre care incertitudini cu privire la momentul și magnitudinea ajustării tarifelor la serviciile reglementate, incertitudini cu privire la volumul, modul de acordare gospodăriilor casnice a compensațiilor pentru resursele energetice în perioada rece a anului, dar și la modalitatea de reflectare a acestor compensații de către BNS, vulnerabilitatea prețurilor la fructele și legumele autohtone față de condițiile meteorologice, incertitudini cu privire la producția agricolă din anii viitori, tendințele negative demografice și deficitul de forță de muncă din economia națională.

În același timp, perpetuarea tensiunilor geopolitice la nivel regional și global au impact asupra mediului economic internațional: prețurile la resurse energetice și materii prime, lanțurile de aprovizionare, cererea externă. Totodată, protecționismul și sancțiunile economice care afectează comerțul internațional și politicile monetare implementate de principalele economii ale lumii vor influența evoluția economiei naționale și a inflației.

Raportul asupra inflației, noiembrie 2025, care conține analiza situației economice interne și a celei externe, de asemenea, prognoza pe termen mediu a inflației, va fi prezentat de guvernatoarea BNM și publicat pe 13 noiembrie 2025.

Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare va avea loc pe data de 11 decembrie 2025, conform calendarului aprobat.

1. trimestrul IV 2025 - trimestrul III 2027.

Evoluţia ratelor dobânzilor principalelor instrumente de politică monetară