Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 7 noiembrie 2023, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre:

1. Se stabilește rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 4,75 la sută anual.
2. Se stabilesc ratele de dobândă:
     a) la creditele overnight, la nivelul de 6,75 la sută anual;
     b) la depozitele overnight, la nivelul de 2,75 la sută anual.
3. Se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 decembrie 2023 – 15 ianuarie 2024, de la 34,0 la sută la nivelul de 33,0 la sută din baza de calcul.
4. Se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în valută liber convertibilă 16 decembrie 2023 – 15 ianuarie 2024, de la 45,0 la sută la nivelul de 43,0 la sută din baza de calcul.

Comitetul executiv al BNM a aprobat spre publicare Raportul asupra inflației, noiembrie 2023.

Totodată, în cadrul ședinței au fost operate modificări privind rata de remunerare a rezervelor obligatorii în dolari SUA și în euro.

Aceste decizii continuă relaxarea politicii monetare începută la sfârșitul anului trecut.

BNM urmărește stimularea creditării și susținerea cererii agregate interne, deopotrivă prin încurajarea consumului și a investițiilor, echilibrarea economiei naționale și ancorarea așteptărilor inflaționiste, având drept scop menținerea, pe termen mediu, a inflației în limita intervalului de variație a țintei.

Prognoza curentă adeverește încă o dată tendințele dezinflaționiste prevăzute anterior.

Evoluția inflației. Rata anuală a inflației a scăzut în septembrie până la 8,6 la sută, de la 13,2 la sută în iunie anul curent. Inflația medie anuală în trimestrul III 2023 a fost de 9,7 la sută, mai înaltă cu 0,5 puncte procentuale decât prognoza. Abaterea a fost cauzată, în principal, de întârzierea scăderii tarifelor la gazele naturale și la energia termică, precum și de creșterea neașteptată a prețurilor la petrol.

Creșterea tarifelor, cu efectele lor secundare, războiul din Ucraina, seceta din vara anului trecut, o primăvară mai rece și mărirea accizelor de la începutul anului mențin inflația peste țintă. Însă, cererea scăzută, începând cu mijlocul anului 2022, și aprecierea leului de la începutul anului atenuează presiunile respective.

Mediul extern. Creșterea ratelor de dobândă, controlul ofertei la unele materii prime și înrăutățirea situației geopolitice au temperat recuperarea economiei mondiale. Băncile centrale din unele economii avansate mențin ratele la niveluri ridicate, iar altele chiar le majorează, fiind motivate de inflațiile mult peste țintă. Cotațiile la petrol au ajuns la cele mai înalte niveluri din acest an, după ce Rusia și Arabia Saudită au anunțat scăderi ale producerii de petrol, iar creșterea tensiunilor în Orientul Mijlociu au sporit riscurile pentru piața resurselor energetice. Prețurile la gazele naturale în Europa au crescut ca urmare a îngrijorărilor legate de întreruperea aprovizionării de pe piața internațională, din cauza deteriorării conductelor din Finlanda, a scăderii exporturilor din Israel către Egipt și a grevelor din domeniu în Australia. India, cel mai mare exportator, a interzis exportul de orez alb pentru a opri creșterea prețurilor interne, agitând piața produselor alimentare. Rubla rusească s-a depreciat puternic, ducând la impunerea parțială a controlului contului de capital. Și lira turcească s-a depreciat, generând majorarea rapidă a prețurilor de consum.

Activitatea economică a continuat să scadă în trimestrul II 2023, deși mai încet decât la începutul anului, ritmul anual al PIB real fiind de -2,2 la sută. Scăderea a fost cauzată de cererea internă redusă (ca urmare a micșorării veniturilor reale ale populației și a condițiilor pentru creditare încă restrictive) și de incertitudinea crescută în regiune. Finanțarea consumului s-a restrâns, în principal, din cauza micșorării în continuare a remiterilor. Transferurile către persoanele fizice au scăzut cu 14,1 la sută anual în septembrie 2023. Pe partea cererii, a continuat scăderea consumului populației, a investițiilor, a consumului administrației publice și a importurilor. Pe partea ofertei, agricultura, sectorul informațiilor și comunicațiilor, cel al serviciilor de cazare și alimentație publică au înregistrat creșteri, iar comerțul, industria și sectorul construcțiilor s-au contractat.

Condițiile monetare. Lichiditatea excesivă în sectorul bancar a însumat 10,0 miliarde lei, diminuându-se cu 4,3 miliarde lei în trimestrul III 2023 față de trimestrul precedent. Creșterea anuală a agregatelor monetare în trimestrul III 2023 a fost asemănătoare trimestrului precedent, în mare parte, din contul depozitelor în lei. Ratele de dobândă la creditele și depozitele noi în moneda națională au continuat să scadă în trimestrul III 2023, inclusiv ca urmare a stimulării cumulate de politică monetară. Astfel, rata medie ponderată la credite a constituit 11,38 la sută, iar cea la depozite – 4,61 la sută, în diminuare cu 1,8 și, respectiv, 2,68 puncte procentuale față de trimestrul II 2023. În trimestrul III 2023, în termeni anuali, creditele noi acordate în lei au crescut cu 52,8 la sută, în timp ce depozitele noi atrase s-au redus cu 34,6 la sută. Rata dobânzii la creditele în valută a continuat să crească, iar cea la depozite a scăzut neînsemnat.

Prognoza curentă este complicată de amplificarea riscurilor și incertitudinilor privind economia mondială, mai ales ca urmare a evenimentelor recente pe plan internațional. Sporirea tensiunilor geopolitice ar putea scumpi resursele energetice și, astfel, va influența creșterea cererii încă atenuată. În zona euro, urmările crizei energetice asupra industriei au micșorat așteptările creșterii economice. Diferențele ratelor de dobândă și creșterea primei de risc vor menține dolarul SUA apreciat față de alte valute liber convertibile. Cotațiile la produsele alimentare vor scădea ușor în continuare și se vor stabiliza în anul viitor.

Prețurile de consum vor încetini, cel puțin, datorită unei cereri interne joase, a temperării prețurilor în industrie, a micșorărilor recente de tarife și a efectului bazei înalte din anul trecut.

Rata anuală a inflației va coborî sub limita de sus a intervalului de variație al țintei în trimestrul IV 2023 și va rămâne aproape de țintă, deși sub ea, în următoarele opt trimestre. Cererea agregată va fi dezinflaționistă pe întreaga perioadă de prognoză ca urmare a condițiilor monetare restrictive, a impulsului fiscal negativ și a cererii externe slabe.

Tendințele anticipate în rundele anterioare rămân valabile în general. Prognoza inflației a fost ridicată ușor pentru primele două trimestre și micșorată pentru restul perioadei comparabile.

Riscurile și incertitudinile prognozei au crescut. Din mediul extern, se conturează surse precum tensiunile în Orientul Mijlociu, cotațiile la resurse energetice, scăderea activității economice în zona euro, războiul din Ucraina, momentul relaxării politicilor monetare în regiune și la nivel mondial, șocurile temporare de ofertă și prețurile la produsele alimentare. Printre principalele incertitudini interne se numără ajustarea tarifelor, modul de reflectare în statistică a compensațiilor la resurse energetice pentru perioada rece a anului, fluxul refugiaților, condițiile meteorologice și recolta agricolă viitoare.

Raportul asupra inflației, noiembrie 2023, va conține informații amănunțite despre politica monetară și, pe 14 noiembrie 2023, va fi prezentat de guvernatorul BNM și publicat pe pagina oficială.

Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare va avea loc pe data de 14 decembrie 2023.

Evoluţia ratelor dobânzilor principalelor instrumente de politică monetară