Guvernatorul BNM, Octavian Armașu prezintă Decizia de politică monetară

Comunicat al Băncii Naționale a Moldovei

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței ordinare din 5 mai 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre:

1. Se stabilește rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 15,50 la sută.
2. Se stabilesc ratele de dobândă:
     a) la creditele overnight, la nivelul de 17,50 la sută;
     b) la depozitele overnight, la nivelul de 13,50 la sută.
3. Se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 mai 2022 – 15 iunie 2022, de la 28,0 la sută la 30,0 la sută din baza de calcul.
4. Se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 mai 2022 – 15 iunie 2022, de la 30,0 la sută la 33,0 la sută din baza de calcul.

Comitetul executiv al BNM a aprobat spre publicare Raportul asupra inflației, mai 2022.

În cadrul ședinței, Comitetul executiv al BNM a analizat runda nouă de prognoză pe termen mediu, care reflectă riscurile și incertitudinile identificate la momentul elaborării Raportului asupra inflației, mai 2022. Totodată, a fost evaluată analiza detaliată a evoluțiilor macroeconomice interne și externe, în principal, procesul inflaționist, activitatea economică și conduita politicii monetare. Raportul asupra inflației urmează a fi publicat la 13 mai 2022, conform calendarului adoptat.

Agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei a sporit incertitudinea legată de evoluțiile macroeconomice globale ulterioare și a deteriorat semnificativ sentimentul economic. În multe economii inflația a continuat să crească, atingând cele mai înalte niveluri din ultimele decenii. Cotațiile înalte la materiile prime, perturbările îndelungate în lanțurile globale și regionale de aprovizionare și în transportul internațional rămân principalii factori ce contribuie la creșterea prețurilor. Din cauza efectelor economice ale agresiunii ruse, prognozele externe ale inflației au fost revizuite semnificativ în sus. Pe fondul unei asemenea creșteri a inflației, multe bănci centrale din economiile avansate, precum și cele din Europa Centrală și de Est înăspresc politica monetară, în special prin majorarea ratelor dobânzilor, în pofida conturării riscului de stagflație (coexistența inflației înalte și stagnării economice), iar retorica presiunilor inflaționiste tranzitorii a fost abandonată.

Impactul asupra prețurilor este inevitabil pentru fiecare economie, însă mai afectate sunt țările dependente puternic de piețele internaționale prin prețurile de import, precum este și Republica Moldova.

Rata medie anuală a inflației în trimestrul I 2022 a continuat să crească, dar într-un ritm mai alert decât se anticipase, fiind superioară cu 7,4 puncte procentuale față de trimestrul IV 2021 și atingând nivelul de 19,1 la sută. Accelerarea prețurilor a fost determinată de creșterea cotațiilor internaționale și regionale la produsele alimentare și la resursele energetice, ceea ce a determinat creșterea prețurilor acestora pe piața internă și ajustarea tarifelor la gazul în rețea și energia termică. Abaterile semnificative dintre valorile efective și cele prognozate la nivelul subcomponentelor inflației, deși s-au compensat parțial, conturează riscuri proeminente pentru continuarea dinamicii pozitive a inflației în perioada următoare. În plus, războiul din regiune va influența comerțul extern, pe piața autohtonă va avea loc substituirea produselor din zona CSI cu altele mai scumpe.

Începând cu 1 aprilie 2022 au intrat în vigoare noile tarife la energia electrică, care vor avea un impact direct semnificativ și vor genera efecte secundare asupra tuturor bunurilor și serviciilor. Mai mult decât atât, există premise pentru o creștere mult mai pronunțată a prețurilor la energia electrică în contextul războiului din regiune și a majorării prețurilor internaționale la gazele naturale, care va determina și ajustarea semnificativă a tarifului la gazul din rețea. La fel, este posibilă ajustarea tarifelor la serviciile transportului public în municipiul Chișinău. Totodată, inflația va fi determinată și de multitudinea de tarife neajustate la timp, care au fost subvenționate direct sau indirect.

În trimestrul IV 2021, PIB a fost cu 18,9 la sută superior nivelului din perioada similară a anului 2020. Evoluția respectivă a fost susținută, preponderent, de cererea internă din partea populației în contextul majorării venitului disponibil, al unui mediu favorabil cu rate ale dobânzii încă relativ reduse, de o recoltă bogată în anul 2021, dar și de activitatea economică pozitivă din regiune.

Datele statistice pentru trimestrul I 2022 arată o creștere a activității economice similare celei din trimestrul IV 2021. Astfel, în lunile ianuarie–februarie 2022, în termeni anuali, producția industrială a crescut cu 4,5 la sută, importul – cu 40,1 la sută, exportul – cu 56,8 la sută. Comerțul cu ridicata¹ a sporit cu 41,0 la sută, iar comerțul cu amănuntul²- cu 5,9 la sută.

În trimestrul IV 2021, ritmul anual de creștere a fondului de salarizare pe economie a constituit 12,0 la sută în termeni nominali, iar cel al numărului mediu al salariaților – 1,6 la sută, populația economic activă s-a redus cu 0,8 la sută, iar rata șomajului a fost de 2,6 la sută.

Condițiile monetare, deși insuficient, devin ușor restrictive atât prin rate, cât și prin lichidități, urmare a șirului de măsuri antiinflaționiste început în luna iulie 2021, aplicarea cărora rămâne a fi oportună și în viitorul apropiat. În trimestrul I 2022, rata medie ponderată la credite a constituit 9,34 la sută, iar cea la depozite – 5,05 la sută, crescând cu 0,9 și, respectiv, 1,21 puncte procentuale față de trimestrul IV 2021. Pe de altă parte, creditarea încă generează presiuni inflaționiste considerabile, pe fundalul unui reflux al depozitelor din sistemul bancar. În trimestrul I 2022, în termeni anuali, creditele noi acordate în moneda națională au crescut cu 37,1 la sută, în timp ce depozitele noi atrase s-au redus cu 8,6 la sută.

Evoluția PIB pe termen mediu va fi afectată de persistența riscurilor și incertitudinilor aferente situației din regiune determinate de durata și amploarea războiului, implicațiile acestuia fiind iminente pentru Republica Moldova. Este complicată estimarea și analiza precisă a multitudinii factorilor în contextul volatilității sporite a acestora.

Prognoza actuală a inflației a fost revizuită în sens ascendent pe întreaga perioadă comparabilă (trimestrul II 2022 – trimestrul IV 2023) față de cea din runda precedentă de prognoză. Rata anuală a inflației va crește până în trimestrul III al anului curent, când va atinge nivelul maxim, ulterior aceasta va urma o tendință descendentă spre finele orizontului de prognoză.

Ritmurile înalte de creștere a inflației în Republica Moldova sunt influențate de lipsa propriilor resurse energetice, dar și de ponderea mai înaltă a produselor alimentare și a resurselor energetice în IPC decât în multe alte țări. O inflație înaltă și persistentă afectează negativ perspectivele dezvoltării și creșterii economice.

Riscurile la adresa evoluției inflației continuă să fie proinflaționiste, determinate, în special, de creșterea accentuată a prețurilor la produsele alimentare și la alte materii prime, de războiul din regiune ce a condiționat accelerarea pronunțată a prețurilor la petrol și gaze naturale, alături de perturbările efective și eventuale ale lanțurilor de aprovizionare. La fel, efectele secundare ale creșterii tarifelor vor genera presiuni inflaționiste suplimentare asupra tuturor componentelor inflației. Pe partea cererii se evidențiază majorarea salariilor, pensiilor, creditelor noi acordate și adâncirea deficitului fiscal persistent, care permit menținerea în continuare a unui consum ridicat.

Decizia de astăzi, de majorare a ratei de bază în combinație cu majorarea normei rezervelor obligatorii, a fost luată în scopul atenuării presiunilor inflaționiste persistente, ancorând așteptările inflaționiste, stimulând economisirea în defavoarea consumului, și diminuând presiunile asupra deprecierii monedei naționale ca urmare a sporirii deficitului contului curent și refluxului de capital.

Totodată, majorarea normelor rezervelor obligatorii în lei moldovenești și în valută liber convertibilă va contribui la majorarea ratelor dobânzilor la depozite și la diminuarea creditelor noi acordate, reducând astfel presiunile din partea cererii agregate. În plus, decizia urmărește încurajarea intermedierii în moneda națională și menținerea activelor oficiale de rezervă la un nivel adecvat.

Reiterăm că BNM monitorizează cu precauție procesul inflaționist, inclusiv factorii, riscurile și incertitudinile asociate, și va ajusta instrumentele de politică monetară la momentul oportun, pentru îndeplinirea obiectivului fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor. În perioada ce urmează, BNM va urmări atent nivelul lichidităților din sectorul bancar și, la necesitate, va steriliza definitiv lichiditățile excesive.

Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare va avea loc pe data de 14 iunie 2022, conform calendarului aprobat.