Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Ai vederea bună și dorești să închizi acest instrument?
Anca Dragu, guvernator
Petru Rotaru, prim-viceguvernator
A doua zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Tatiana Ivanicichina, viceguvernator
A treia zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Constantin Șchendra, viceguvernator
A patra zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Mihnea Constantinescu, viceguvernator
A cincea zi de miercuri a lunii: 14:00-16:00.
Bine ați venit pe pagină oficială a Băncii Naționale a Moldovei!
Dacă doriţi să expediaţi un mesaj (întrebare sau sugestie) în regim on-line accesați compartimentul "Feedback" din meniul principal din partea de sus a site-ului.
Cele mai populare rapoarte statistice:
Banca Naţională şi membrii organelor de conducere ale acesteia sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor stabilite de lege şi nu pot solicita şi nici accepta instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă autoritate.
Banca Naţională informează publicul despre evoluția inflației anuale, strategia de politică monetară,rezultatele analizei macroeconomice, evoluţiei pieţei financiare şi informaţia statistică, inclusiv privind masa monetară, acordarea creditelor, balanţa de plăţi şi situaţia pieţei valutare.
Pentru asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, Banca Naţională a Moldovei menţine inflaţia (măsurată prin indicele preţurilor de consum) la nivelul de 5.0 la sută anual cu o posibilă abatere de ± 1.5 puncte procentuale, fiind considerat nivelul optim pentru creşterea şi dezvoltarea economică a Republicii Moldova pe termen mediu.
Stabilitatea financiară se realizează prin consolidarea rezilienței sistemului financiar, limitarea efectului de contagiune și diminuarea acumulării de riscuri sistemice, contribuind, astfel, la sustenabilitatea sectorului financiar și creșterea economică.
Banca Naţională este unica instituţie care efectuează licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii instituţiilor financiare.
Banca Națională supraveghează sistemul de plăţi în Republica Moldova şi promovează funcţionarea stabilă şi eficientă a sistemului automatizat de plăţi interbancare.
Banca Naţională este o persoană juridică publică autonomă şi este responsabilă faţă de Parlament.
BNM publică statistici privind masa monetară, sectorul bancar, balanța de plăți, situația pieței valutare, etc. pentru a asigura transparența în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor BNM, a asigura continuitatea în comunicare și predictibilitatea BNM pe piață, pentru sporirea credibilității BNM în calitate de bancă centrală dar și pe piața financiar-bancară din Republica Moldova.

Site-ul www.bnm.md acordă prioritate securității datelor și utilizează cookie-uri pentru a îmbunătăți experiența de navigare și confortul utilizatorului. Acceptarea utilizării cookie-urilor contribuie la creșterea vitezei de încărcare a paginii și garantează funcționarea normală a modulelor de prezentare a informațiilor. Refuzul utilizării cookie-urilor poate încetini încărcarea site-ului și poate afecta navigarea fluentă între pagini. Pentru mai multe informații, consultați Politica de utilizare a cookie-urilor.
Configurați preferințele privind cookie-urile pe categorii. Cookie-urile strict necesare nu pot fi dezactivate, deoarece sunt esențiale pentru funcționarea site-ului web.
Aceste cookie-uri sunt fundamentale pentru buna funcționare a site-ului. Ele includ cookie-uri de sesiune utilizate pentru echilibrarea încărcării și pentru menținerea stării aplicației.
Cookies: cookiesession1, JSESSIONID
Aceste cookie-uri permit personalizarea funcțiilor, cum ar fi preferințele legate de dimensiunea fontului, starea interfeței și selecția versiunii desktop/mobile.
Cookies: has_js, fontCookie, statistics_time, statistics_tooltip, bnm_coins_expansion, desktop_version
Cookie-urile de acest tip ne ajută să înțelegem modul în care vizitatorii interacționează cu site-ul nostru, colectând și raportând informații în mod anonim.
Cookies: _ga, _gid, _gat, node_stat
Aceste cookie-uri stochează preferințele legate de accesibilitate, precum dimensiunea textului, contrastul, dimensiunea cursorului și setările de animație.
Cookies: a11y_oversized_widget, a11y_animation, a11y_invert, a11y_contrast, a11y_dyslexic, a11y_cursor, a11y_factor
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 11 mai 2023, a adoptat cu majoritatea voturilor următoarea hotărâre:
Informațiile macroeconomice recente confirmă, în mare parte, validitatea prognozelor anterioare ale BNM.
Adoptarea în timp util a măsurilor restrictive de politică monetară pe parcursul anului 2022 a dus la schimbarea trendului inflației. Astfel, după valoarea maximă atinsă în luna octombrie 2022 (34,6 la sută), procesul inflaționist s-a temperat continuu, inflația înregistrând nivelul de 18,1 la sută în luna aprilie 2023.
Decizia curentă continuă setul de măsuri stimulative de politică monetară adoptate începând cu sfârșitul anului trecut.
BNM gestionează procesul inflaționist urmărind încetinirea descreșterii inflației prin stimularea cererii agregate, inclusiv prin încurajarea consumului, echilibrarea economiei naționale și ancorarea așteptărilor inflaționiste.
Reiterăm că BNM va continua să urmărească procesul inflaționist, evaluând riscurile și incertitudinile asociate, iar deciziile ulterioare ale Comitetului executiv vor depinde de perspectivele actualizate ale prognozei inflației.
Evoluția inflației. Rata anuală a inflației a scăzut de la 30,2 la sută în decembrie 2022 până la 22,0 la sută în martie 2023. Inflația efectivă în trimestrul I 2023 a fost cu 0,9 puncte procentuale mai înaltă decât prognoza. Abaterea valorii efective a inflației de la cea prognozată a fost cauzată, în principal, de prețurile reglementate, ca urmare a reflectării de către BNS a compensațiilor acordate consumatorilor la gazul natural, energia termică și electrică.
Conform datelor publicate astăzi de BNS, rata anuală a inflației în aprilie 2023 a fost de 18,1 la sută, inferioară anticipărilor BNM. Pe componente, prețurile la produse alimentare au crescut cu 16,4 la sută anual, la mărfuri nealimentare – cu 10,6 la sută, iar la servicii prestate populației – cu 33,2 la sută.
Creșterea tarifelor cu efectele lor secundare, războiul din Ucraina, seceta din vara trecută și majorarea accizelor la începutul anului mențin inflația cu mult deasupra țintei. Însă, cererea dezinflaționistă, începând cu mijlocul anului 2022, și aprecierea leului de la începutul acestui an continuă să atenueze din presiunile factorilor menționați.
Mediul extern. Economia mondială a crescut mai rapid la începutul anului 2023 decât s-a anticipat. Criza energetică din Europa nu s-a înrăutățit iarna aceasta, contrar așteptărilor, întrucât consumul de gaze naturale a scăzut simțitor datorită temperaturilor înalte și economisirii, iar capacitățile de stocare au fost completate până la cele mai înalte proporții din ultimii 12 ani. Prețurile la petrol au variat mai puțin față de anul trecut, în mare parte, din cauza semnelor de criză la unele bănci din SUA și Elveția și a creșterii sub așteptări a cererii din China. Totuși, hotărârea OPEC+ de la începutul lunii aprilie de a mai reduce oferta cu 1,66 milioane barili pe zi a ridicat prețurile la petrol peste 85 dolari SUA pe baril. Cotațiile la alte materii prime au scăzut în continuare, din cauza unei cereri reduse și a unei oferte satisfăcătoare, precum și a unei baze înalte din anul trecut. Războiul din Ucraina și cutremurul din Turcia continuă să afecteze economia regională.
Pe fondul temperării presiunilor proinflaționiste, unele economii emergente au început să relaxeze politica monetară, în timp ce economiile avansate au majorat ratele de dobândă cu o magnitudine mai redusă.
Activitatea economică a scăzut pronunțat în a doua parte a anului 2022, ritmul anual al PIB real fiind de -10,6 la sută în trimestrul IV 2022. În anul 2022 PIB a scăzut cu 5,9 la sută față de anul 2021. Temperarea activității economice a fost determinată de cererea internă redusă (ca urmare a scăderii veniturilor reale ale populației și a unor condiții mai restrictive pentru creditare), de creșterea incertitudinii în regiune și de recolta mai mică (din cauza condițiilor agrometeorologice nefavorabile). Pe partea cererii, consumul administrației publice, exporturile și importurile au crescut, iar investițiile și consumul populației au scăzut. Din perspectiva ofertei, cel mai mult au scăzut agricultura, industria, comerțul, transporturile și sectorul social.
Condițiile monetare. Lichiditatea excesivă în sectorul bancar a fost de 11,7 miliarde lei, crescând cu 6,4 miliarde lei în trimestrul I 2023 față de trimestrul precedent. Creșterea anuală a agregatelor monetare a sporit în trimestrul I 2023 față de trimestrul precedent, în mare parte, din contul depozitelor în lei. În trimestrul I 2023, ratele medii ponderate ale dobânzilor la creditele noi acordate în moneda națională și-au continuat ascensiunea, iar la depozitele la termen au înregistrat reduceri comparativ cu trimestrul precedent. Pe ansamblul trimestrului I 2023, rata medie ponderată a dobânzii la depozitele în MDL a constituit 11,48 la sută anual, inferioară celei din trimestrul IV 2022 cu 1,75 puncte procentuale. Rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în moneda națională, în trimestrul I 2023, a constituit 14,30 la sută anual, superioară celei din trimestrul IV 2022 cu 0,16 puncte procentuale.
Prognoza curentă se bazează pe un context economic extern mai bun, dar sub nivelul potențial și cu multe riscuri și incertitudini. Înăsprirea monetară în economiile avansate și cererea încă joasă în China umbresc perspectivele economiei mondiale. Prețurile internaționale scad, datorită risipirii riscurilor și unui consum mai mic față de oferta înaltă pe mai multe segmente. Prognoza privind economia zonei euro s-a îmbunătățit.
Prețurile de consum vor încetini în perioada următoare, cel puțin, din cauza unei cereri interne joase, a scăderii tarifului la energia electrică, a efectului bazei înalte din anul trecut, precum și a încetinirii creșterii prețurilor la produse alimentare ca urmare a anticipărilor unui an agricol pozitiv. Totodată, anticipăm la finele trimestrului III 2023 o diminuare a tarifelor la gaze naturale și la serviciile comunal-locative conexe care, împreună cu efectul secundar ale acestora, vor avea un impact dezinflaționist.
Rata anuală a inflației va descrește până la sfârșitul orizontului de prognoză și va reveni în intervalul de variație în trimestrul IV 2023. Această dinamică va fi determinată, în mare parte, de toate componentele inflației. Cererea agregată va fi negativă până la începutul anului viitor din cauza deteriorării finanțării consumului casnic, cererii externe slabe, dar și a condițiilor monetare mai puțin restrictive, însă va fi stimulată de un impuls fiscal pozitiv redus.
Tendințele anticipate în rundele anterioare rămân valabile. Prognoza inflației a fost micșorată pentru întreaga perioadă comparabilă, în mare parte, din contul tuturor componentelor.
Riscurile și incertitudinile prognozei sunt înalte, dar balanța riscurilor rămâne a fi dezinflaționistă. Din mediul extern se conturează surse precum comerțul cu Turcia, războiul din Ucraina, momentul relaxării politicilor monetare în regiune și la nivel mondial, cotațiile la resurse energetice și alte materii prime. Printre principalele incertitudini interne se numără asigurarea cu necesarul de resurse energetice și prețul acestora, ajustarea tarifelor, fluxul refugiaților, condițiile meteorologice și recolta agricolă viitoare.
Raportul asupra inflației, mai 2023 va conține informații amănunțite și va fi publicat pe pagina-web oficială a BNM pe data de 15 mai 2023.
Următoarea ședință a Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare va avea loc pe data de 20 iunie 2023, conform calendarului aprobat.
Evoluţia ratelor dobânzilor principalelor instrumente de politică monetară
Bulevardul Grigore Vieru nr. 1,
MD-2005, Chişinău, Republica Moldova


